miercuri, 24 ianuarie 2018

HORA UNIRII ÎN DOI

Iubito
erai
așa
de frumoasă

Că 
n-am
putut
fugi

 Decât
în
brațele tale

24
ianuarie
1982

Ninge
cu 
flăcări

Costel Zăgan

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE