Motto:
* actorii în sală
spectatorii pe scenă
Shakespeare peste tot
Costel Zăgan
Dragostea îmi dă deșteptarea. Afara, iarna își face liniștit de cap. Bem: cafea ți ceai. Fulgii și întunericul bat în geam. Totuși se crapă de ziuă.
Ieșim. Ne strecurăm, fiecare cum poate mai bine, printre fulgi. Urcăm în microbuzul care ne va duce spre târg. Dulcele târg al Botoșanilor.
Incredibil: POETUL LA 60 DE ANI!
Mă privesc în oglinda iernii: un rug încă fotogenic!
Din pricina poeziei. Și-a dragostei.
Pensiunea Bianca.
Ziua mea de naștere visează la Ziua de Naștere a Poetului Nepereche.
Ipotești, iarna.
Ninge eminescian.
Pașii Poetului se văd pe zăpadă, printre amintiri.
Ca o ninsoare în flăcări, îmbrățișez Statuia Poetului.
Ard printre tăceri.
Vers după vers și fulg după fulg, mă întorc acasă.
Interludiu. Marele Will.
* actori pe scenă
bocitoare vesele
în inimă Shakespeare
Scena Teatrului Mihai Eminescu: în deplasare. Botoșani. Sala arhiplină.
Spectatori în delir controlat
de bun gust și doine românești.
Și, astfel,
se încheie
Ziua Costel Zăgan
cu
Shakespeare!
Mulțumesc
tuturor
celor implicați:
de la
Dumnezeu,
la
Eminescu
și
Shakespeare!
Și,
ne-muritoarelor
din
familia mea,
în
mod
special!
***
Ninsoarea, cortină celestă, îmi închide ochii: Noapte bună, prieteni!
Noapte bună, Dragoste!
20 ianuarie 2018
orele 24
Botoșani
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu