ZIUA LIMBII ROMÂNE
Hora unirii de unul singur
Hai să dăm mână cu mână
am cântat nu prea demult
şi de-atunci limba română
plânge şi eu n-o ascult
am cântat nu prea demult
şi de-atunci limba română
plânge şi eu n-o ascult
Am cântat nu prea demult
hei deşteaptă-te române
iarba rea însă n-am smuls
doar neghina îmi rămâne
hei deşteaptă-te române
iarba rea însă n-am smuls
doar neghina îmi rămâne
Hei deşteaptă-te române
căci din nou limba română
în cuvinte mici apune
hai să dăm mână cu mână
căci din nou limba română
în cuvinte mici apune
hai să dăm mână cu mână
Să cântăm de nu-i prea mult
taci şi tu că eu te-ascult
taci şi tu că eu te-ascult
(Costel Zăgan)
LIMBA ROMÂNA
În haosul lumii de astăzi limba română a devenit o târfă pe care o tăvăleşte fiecare cum vrea.
Noi, românii, nu am avut catedrale sau castele împărăteşti ca statele din Vest, catedrala noastră, un fel de catedrală a neamului, a fost limba română, răsărită din suferinţa poporului român, din doină şi dor.
