În fiecare zi urc câteun vers din Golgota
în fiecare zi mă răstignește-o poezie
cu capul parcă sparg iar bolta
și inima de nisip urlă că-i vie
COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
În fiecare zi urc câteun vers din Golgota
în fiecare zi mă răstignește-o poezie
cu capul parcă sparg iar bolta
și inima de nisip urlă că-i vie
COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
ce poveste
copii fără copilărie
îndrăgostiți fără iubire
bătrâni fără bătrâne
viață fără de moarte
COSTEL ZĂGAN
***Ce-aș mai putea să învăț: de la mine și de la de-căderea mea din lucruri spre cuvânt?! - Nimic, și-am spus totul! Costel