Cerul îmi traduce rănile-n albastru
și astăzi sunt mai bogat c-un astru
degeaba râzi de mine-n pielea goală
și îngerii sunt tot albaștri de cerneală
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Dragi tovarăși și tovărășoaice cât mai rezistați încă pe buk dezbrăcând sau nu pufoaice știe frunza cea de nuc Cât mai rezistați ...
-
.jpg)
COSTEL ZĂGAN un luceafăr de nisip se prelinge din clepsidra cerului noaptea mi-a împietrit pe buze *** a star made of sand is dropping from...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu