Dragostea îşi bate joc
şi în rai îmi face loc
Or fi îngeri de culoare
de-au copite la picioare
Am văzut că-i despicată
pare mânză şi nu fată
Dă-i dragoste cu biciuşca
şi-i arăt eu care-i puşca
Costel Zăgan, ODE GINGAŞE
Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu