miercuri, 2 iulie 2014

DOAR O MINUNE


Dragostea îmi povesteşte
mamele nu mor vreodată
ce sublimă deznădejde
Ea să fie din nou fată

Mamele nu mor vreodată
poate doar în amintire
veşnicie răsturnată
cap de noapte nemurire

Poate doar în amintire
o sublimă deznădejde
viaţa este-o povestire
dragostea îmi povesteşte

Fiindcă moartea-i minunată
mamele nu mor vreodată


Costel Zăgan, CEZEISME II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE