duminică, 21 februarie 2016

IMAȘ ÎN FLĂCĂRI

Poemul arde ca un vreasc
eu nu-l citesc Doamne îl pasc

Costel Zăgan, DISTIHURI REBELE

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE