sâmbătă, 20 februarie 2016

PSALMUL POETULUI

Să-ți urc Golgota poezie
să bat pironul unui epitet
dar până când fir-ar să fie
îmi mai permiți să fiu poet

Mai bat pironul unui epitet
metafora-și deschide rana
din trupul ultim de sonet
îmi culeg sângele cu cana

Metafora-și deschide rana
dar până când fir-ar să fie
nu-mi uit condiția umana
și-ți urc Golgota poezie

Să bat pironul unui epitet
în stâlpul infamiei că-s poet

Costel Zăgan, CEZEISME II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE