vineri, 26 februarie 2016

GRĂDINI SUSPENDATE ÎN CUVINTE

 Poemul de-aprins focul
inflamabil ca benzina
care nu-și găsește locul
până când nu dă lumina

Inflamabil ca benzina
s-a aprins la primul vers
ca să-mi ardă toată tina
petelor care m-au șters

S-a aprins la primul vers
ăl de nu-și găsește locul
nicăieri în Univers
poemul mi-aprinde focul

Inflamabil ca benzina
 scrum îmi face iar grădina

Costel Zăgan, CEZEISME II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

INVENTEME

 ***Ce-aș mai putea să învăț: de la mine și de la de-căderea mea din lucruri spre cuvânt?! - Nimic, și-am spus totul!         Costel