Costel ZĂGAN / O zi cât o poezie
Doamne, ninge eminescian
din cuvinte şi din amintire,
ninge cum n-a nins de-un an
peste viaţa noastră cu iubire.
Din cuvinte şi din amintire
Eminescu se-ntrupează iar,
O, năravul nostru din nefire
îl aruncă unii ca pe-un zar!
Eminescu se-ntrupează iar,
ninge cum n-a nins de-un an,
îngerii dau stelele cu var,
ninge, Doamne, eminescian!
Ning cuvinte,vai, şi ning tăceri
din posteritate până ieri.
din cuvinte şi din amintire,
ninge cum n-a nins de-un an
peste viaţa noastră cu iubire.
Din cuvinte şi din amintire
Eminescu se-ntrupează iar,
O, năravul nostru din nefire
îl aruncă unii ca pe-un zar!
Eminescu se-ntrupează iar,
ninge cum n-a nins de-un an,
îngerii dau stelele cu var,
ninge, Doamne, eminescian!
Ning cuvinte,vai, şi ning tăceri
din posteritate până ieri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu