vineri, 16 septembrie 2016

REPETABILA ILUZIE

Dar unde-s verile de altădată
cu stele colbuindu-mi drumul
cu dulcea lună ca un sân de fată
azi despre toate scriu cu fumul 

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE