Foaie verde foi de stea
unde-i oare dragostea
Omule de dor mâncat
caută-o de ești bărbat
Vremea trece vremuind
ieși afară din cuvânt
Viața Doamne-i altceva
dă-o naibii dragostea
Costel Zăgan, DOINE DE (S)PUS
Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu