vineri, 23 septembrie 2016
Halucinaţie de Costel Zăgan
Halucinaţie de Costel Zăgan: Ce milă mi-e de cei bogaţi/pot fi orice dar nu bărbaţi/căci şi bărbatul nu e oare/decât un fel de înscenare/Că pân-la urmă n-oi fi eu /un fel de miel ce se dă leu/în lumea asta ordinară/ce mă invită doar afară/Mânca-ţi-aş viaţa de român/păi măi ţi...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
INVITATUL MEU: VIOREL ILIȘOI
RISIPITORUL DE OCHI El face risipă de ochi, dezinvolt, pentru fiecare lucru văzut sau nevăzut are loc sub o pereche de pleoape. Când își aru...
-
Ca orice drog Poezia te transformă în sclavul cititorilor Oamenii normali sunt analfabeţi Poţi însă să ştii ...
-
Prietene de peste tot hai să dăm mână cu mână chiar dacă te doare-n cot de patrie Limba Română Hai să dăm mână cu mână poate-ajungem undeva...
-
*** Poate că aici este adevărata ființă a poeziei, aceea care solicită fructul însuși, a bucuriei de a sta sub clipa binecuvântată a funcți...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu