vineri, 8 ianuarie 2016

DOINĂ DE SPUS LA GURA SOBEI

Geaba iarna se întinde
ca o plapumă-n cuvinte

Și Ecleziastul zis-a
nu vă înclinați ca Pisa

Să nu vă cadă-n cap
firmamentul din proțap

Iarna asta e nebună
ne cântă la toți în strună

Și-o vioară fără grai
spune tot dacă nu-i dai

Stau când toții mă împing
și sunt obligat să ning

Ning pe sus și ning pe jos
să crească un ce frumos

Geaba iarna se întinde
ca o chestie-n cuvinte

Costel Zăgan, DOINE IRONICE

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

NOEMI BOMHER, HIPER-PREFAȚĂ LA CEZEISME, 2008

 *** Poate că aici este adevărata ființă a poeziei, aceea care solicită fructul însuși, a bucuriei de a sta sub clipa binecuvântată a funcți...