joi, 21 ianuarie 2016

AXIOMA LUI DON QUIJOTE

A trecut un an o zi o clipă
se duce totul vai de râpă
o cum aș spune clipei stai
să fac din tine iad sau rai

Văd că Dumnezeu nu vine
să facă totul pentru mine
să nu-mi rămână niciun loc
și niciun înger vai în stoc

Și lumea toată se abține
să fie rău sau foarte bine 
s-aleg iar calea de mijloc
deși nu am niciun noroc

Dacă întreb și eu ca prostul
pe unde-mi este oare rostul

Costel Zăgan, CEZEISME II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 Dragostea deschide și închide paranteza vieții. COSTEL ZĂGAN, INVENTEME I