POET CU NAȘTEREA LA PURTĂTOR

Deschid cartea precum soarele cerul
Prefața-i neagră ca noaptea Iar poezia
-i ermetică chiar de la primul vers Che
ia sol nu mă ajută decât la final Mult 
mai tăcut și mai muzical Mută vioară
blestemată Pare domnilor viața mea toa
tă Arcușul care Doamne ești Îmi strânge
poezia-n clești Preafrumoaso zău iubito
Dragostea iar mi-ai zdrobit-o

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

LIMBA ROMÂNĂ, PATRIA MEA