luni, 22 decembrie 2014

EREZIA LIBERTĂȚII COTIDIENE

Altceva Păi tu ești liber el e liber ea e liberă 
eu Eu mai vedem Și-apoi încotro Ai trecut pe
la birou E totul în regulă Nu-ți lipsește niciun
organ De pildă organul libertății Sau ăla de pes
te hotare Pe Cel din cer nu-L mai punem la soco
teală Oricum face numai ce vrea Deși n-are nicio
brumă de educație Poate fi controlat prin rugăciuni
Sateliții noștri din genunchi Și-acum respirați pe rând
La loc comanda

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE