Costel Zăgan
Pentru că
sfidează
simultan
Şi clipa
şi
eternitatea
Ca şi în cazul
marelui
Will
Întreb
poate
inutil
Eminescu
a
existat
într-adevăr
Sau
Tăcerea
l-a
catapultat
din cer
Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu