duminică, 22 decembrie 2013

CA UN BOCET MAMA

De ce n-am murit ieri plâng
să mă-ngroape mai adânc
şi de ce n-am fost o apă
nevoie să n-am de groapă

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

ZĂPADA CA FICȚIUNE

Mă mut dintr-un an în altul mă mut dintr-o vârstă în alta sar calul dar uit să fac saltul trezindu-mă la gât cu balta COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE...