sâmbătă, 28 decembrie 2013

EREZIE NULĂ SAU FRUCTELE OGLINZII

M-am împăcat cu ideea Nu sunt
urmaşul Romei Zamolxis m-a în
văţat latina direct de la greci Pan
theonul din Carpaţi Aşa strigă du
pă mine nebunul satului Poţi să ştii
de unde are informaţia De multe ori
i-am făcut semn că-l înţeleg Şi când
a fost bolnav l-am înlocuit fără nicio pro
blemă Consătenii mei nici n-au obser
vat diferenţa Ori poet ori nebun aceeaşi
făină se macină la moară Azi e rândul
meu să strig Hei tu Pantheonul din Car
paţi Ai putea să taci măcar o clipă în
limbă română Hai că nu doare


Costel Zăgan, GRAVITAŢIA SUFLETULUI  , 2012


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE