marți, 10 decembrie 2013

ÎN BRAŢELE POEZIEI

Verde ecou de primăvară
răstoarnă cerul pe pământ
a ieşit şi Dumnezeu afară
la verde crud să stea la rând 

Răstoarnă cerul pe pământ
un zbor imens de albatros 
 şi dacă sufletu-i rotund
mă-ntorc la Dumnezeu pe jos

Un zbor imens de albatros
a ieşit şi Dumnezeu afară
mă doare verdele spumos
verde ecou de primăvară

Răstoarnă cerul pe pământ
şi-n lacrimi mă ridic râzând

Costel Zăgan, CEZEISME II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

INVENTEME

 ***Ce-aș mai putea să învăț: de la mine și de la de-căderea mea din lucruri spre cuvânt?! - Nimic, și-am spus totul!         Costel