miercuri, 25 decembrie 2013

INEFABILA EREZIE A EDUCAŢIEI

Nasc şi la Moldova dascăli zău Am
văzut măcar unul Înconjurat precum 
Socrate de invidia celor şapte minuni
ale lumii moderne Admiră şi taci Mi 
s-a spus Prostia are cuvântul la orice
oră din zi şi din noapte Prin urmare nu
pot Îmi iau steaua de coadă Şi-o azvârl
cale de-un poem Citiţi şi bucuraţi-vă
Aţi amânat Apocalipsa c-un zâmbet

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE