luni, 9 decembrie 2013

ÎN BRAŢELE POEZIEI

 Verde ecou de primăvară
răstoarnă cerul pe pământ 
a ieşit chiar Dumnezeu afară
la verde crud să stea la rând

Răstoarnă cerul pe pământ
un zbor imens de albatros
şi dacă sufletu-i rotund
mă-ntorc la Dumnezeu pe jos 

Un zbor imens de albatros
a ieşit chiar Dumnezeu afară
mă doare verdele spumos
o verdele ecou de primăvară

Răstoarnă cerul pe pământ
şi-n lacrimi mă ridic râzând

Costel Zăgan, CEZEISME II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

***

 Și libertatea-i ca eclipsa solară te-aruncă-n-ntuneric la-nceput și când începe sufletul să doară se mișcă muntele dac-ai crezut COSTEL ZĂG...