vineri, 2 noiembrie 2012

VOLUPTATE ÎNTRE DOUĂ CERURI



Mă târăsc spre cer
Doamne ca un vierme
ce-a ieşit din măr
într-o altă vreme

Doamne ca un vierme
îmi pândesc destinul
doar el nu se teme
c-o să-i fur seninul

Îmi pândesc destinul
ce-a fugit din măr
eludând declinul
mă târăsc spre cer

Doamne ca un vierme
atras de extreme

Costel Zăgan, CEZEISME II
la

Un comentariu:

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

SCRISOAREA ZERO

 Eminescu Domnul scrie pentru lumea noastră Carte pune soarele-n sicrie noaptea dând-o laoparte Pentru lumea noastră Carte voi ce parcă mai ...

  • HORA CUVINTELOR
     Prietene de peste tot hai să dăm mână cu mână chiar dacă te doare-n cot de patrie Limba Română Hai să dăm mână cu mână poate-ajungem undeva...
  • HAI C-AM ZIS-O!
     *** Comentați: după ce se stinge lumina! Costel Zăgan, Inventeme
  • TRAIECTORII FRAGILE, 2018
     COSTEL ZĂGAN un luceafăr de nisip se prelinge din clepsidra cerului noaptea mi-a împietrit pe buze *** a star made of sand is dropping from...