sâmbătă, 17 noiembrie 2012

DOINĂ SOMNAMBULĂ

  Carpaţii tăi de curbură

frumoaso parcă mă-njură

 

Ce tot fac eu toată noaptea

când pe-o stâncă când pe alta

 

Nici nu urc nici nu cobor

parcă-s dracu-ntr-un picior

 

Ard şi gheaţa nefiresc

de nu-i iarnă o scornesc

 

Iar de-i vară o dezbrac

poezie pui de drac

 

Costel Zăgan, Ode gingaşe

la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

SĂ ÎNCEAPĂ CEVA DOMNILOR

 Deschid cartea zorilor cu un poem întunecat îmbrăcându-mă în suflet ca-ntr-o haină nouă aștept viitorul cu  mâna pe trăgaci  COSTEL ZĂGAN, ...

  • HORA CUVINTELOR
     Prietene de peste tot hai să dăm mână cu mână chiar dacă te doare-n cot de patrie Limba Română Hai să dăm mână cu mână poate-ajungem undeva...
  • HAI C-AM ZIS-O!
     *** Comentați: după ce se stinge lumina! Costel Zăgan, Inventeme
  • TRAIECTORII FRAGILE, 2018
     COSTEL ZĂGAN un luceafăr de nisip se prelinge din clepsidra cerului noaptea mi-a împietrit pe buze *** a star made of sand is dropping from...