Luna se sparge ca un butoi
şi curge toată peste noi
dar noaptea cu mâna goală
iubito de toate ne spală
Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote
Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu