luni, 31 decembrie 2012

SCÂNTEI ŞI CUVINTE Suflu-n carnea ta de jar cu sărutul... (Citat de Costel Zagan despre Poezie)

SCÂNTEI ŞI CUVINTE Suflu-n carnea ta de jar cu sărutul... (Citat de Costel Zagan despre Poezie)

RECENZIE


Antologii de poezie, de proză scurtă și texte lirice, 2012, Casa gândului - Cleoaptra, "Însemnele unei tăceri" și "Harpa de argint"

Se spune că fiecare poveste are un început A fost odată că nicodată, și ținând în mână cele două două culegeri de poezie, de proză scurtă și texte lirice, Însemnele unei tăceri și Harpa de argint, aș putea spune că fiecare început are o poveste. Numai așa îți dai seama despre evoluția artistului, făcând o analogie între ceea ce a fost scris ieri și ceea ce este oferit prin scris azi, astfel Mioara Băluță și Andrada Matei, coordonatoare, autoare şi coautoare volumelor de față, au reușit printr-o combinație între design inedit, rafinament și confort al scrisului, printr-o alchimie ispititoare ce reunește clasicii și modernii la un loc, să lase în memoria lectorului un semn de noblețe, pregătindu-i în dar Cuvântul scris pe un petec alb de hârtie, pe o carte răsfoită îndelung într-o atmosferă postmodernistă cu poeți și prozatori postdouămiști, unii aflați la începutul lor de drum, alții deja consacrați și liberi în tainele scriiturii, și cunoscuți prin colecția lor de volume individuale.

Cu prefețe semnate de Ştefan Munteanu și Petre Isachi, antologiile reunite sub egida site-lui literar Casa gândului – Cleopatra sunt editate pentru a fi încurajată diversitatea și găsirea stilului personal al fiecări autor în parte, fie pe calea versului, fie pe firul epicului, către o unitate axiologică, autentică, clară și precisă, cu linii postmoderniste, formule de abstracționism și vagi ecouri neoexpresioniste, dadaiste și neoavangardiste, însă toate cu trimitere la clasicii și romanticii de demult.

În lucrările de față apreciez manuscrisul ce ține loc de grafică, precum și actul artsitic perfect ilustrat cu motto-ul de la început, “a poeziilor care au fost aruncate” fiecare precum un zar în palmele cititorului, sau a însemnelor scrise „cu pasiunea pictorului condamnat să își retușeze permanent lucrarea”, în cazul prozelor de mici dimensiuni, unele dintre ele putând fi catalogate cu ușurință poeme în proză, nu întâmplător culegerea de texte poartă denumirea de antologie de proză și texte lirice. Cu privire la manuscrisul, ce altădată avea o valoare intrinsecă, iată-l din nou adus la lumina tiparului, ceea ce este foarte important pentru cititor; manuscrisul nefiind altceva decât acea grafică a gândurilor, a simțurilor, emoțiilor și a trăirilor umane ținute în mână celui care le dă viață, în mână artistului.


În pofida diferențelor de stil, ceea ce îi unește pe cei 23 de autori în volumul de poezie, Însemnele unei tăceri, și pe cei 10 autori în volumul de proză scurtă și texte lirice, Harpa de argint, sunt afinitățile interioare, firea melancolică și meditativă, dialogul metafizic și anxietatea existențială, societatea paranoidă și apocaliptică, precum și individualismul artistic. Pentru acești autori consacrați sau în devenire de consacrare, poezia și discursul liric continuă să fie acea stare de sine qua non care le oferă identitatea spre nemurire, autorii lăsând impresia Cititorului că tot ce este adunat filă cu filă în tot acest mănunchi de texte, prin valoarea literară clară, și cu propriile lor instrumente lingvistice și stilistice, au scris pentru cel care se caută pe sine însuși.


Cu un concept plin de originalitate și o nouă formulă de grafică, o metaforă a anotimpurilor ce refuză ciclicitatea rămânând să-și continue rotația la un singur anotimp, unul cald, proaspăt, îmbietor prin parfumul florilor de mai, al anotimpului protejat de pânza decorată cu „palorile albastre” și tăcerile insului, cu imaginile „salcâmilor în floare”, „a manuscriselor inimilor păstrate pe straturi de nuferi”, „a timpului fără dimensiuni sau a filosofiilor din buzunarul sufletului”, „a senzațiilor”, „a reflecțiilor asupra destinului uman”, „a ceea ce înseamnă întuneric”, pânza ce adună în fiecare nod câte un giuvaer liric pentru a da la o parte haosul lăuntric, a ceea ce este de prisos și care îngreunează experiența umană, așa cum e și firesc când Omul se simte pierdut în verbul de a trăi, după cum anunță coperțile celor două antologii, proiectul literar realizat sub egida Casă gândului - Cleopatra este unul lăudabil în literatură română contemporană.


Autorii care au trecut pribegi, tăcuți și lăcrimați, „bogați de singurătate”, printre „resturi ignorați și cu tălpile arse de căutări”, „cu sufletul în palme”, cu mici sau mari capricii, lăsând fie o „ inscripție pe o piatră”, fie un „act de prezență”, „în lumea cu pereții căptușiți”, cu „imagini”, „melancolii”, cu chipuri și ecouri din singurul semn de viață caracteristic însemnelor unei tăceri ~ Adrian Erbiceanu, Ana Sofian, Boris Marian Mehr, Cristina Monica Moldoveanu, Costel Zăgan, George Ioniță, Gina Zaharia, Ioan Grigoraș, Ion Vanghele, Irina Lucia Mihalca, Liviu Ion Dragoș, Marcel Vișa, Marius Lăzărescu, Mihaela Meravei, Mioara Băluță, Mirela Toniță Crăciun, Nuța Istrate Gangan, Ovidiu Cristian Dinică, Radu Mușat, Romița Mălina Constantin, Ștefan Ciobanu, Teodor Dume, Viorica Mocanu ~, iar cei care au avut curajul să fie martorii eterni pe fiecare pagină a „unei lumi fără de cer, fără lumină, fără anotimpuri şi sfârşit” ~ Andrada Carmen Matei, Boris Marian Mehr, Ciprian Alexandrescu, Cristu Giorgi, Gina Zaharia, Mihaela Meravei, Mihaela Suciu, Nuța Istrate Gangan, Tudor Alexandru Costin, Ștefan Ciobanu ~ și care au lăsat câte-o imagine poetică, din când în când, un crâmpei din destinul fiecăruia, cu acel timp încremenit pe o harpă de argint.

Și ca să-l parafrazez pe eseistul și criticul literar, Petre Isachi, îl invit pe “Măria-Sa Cititorul “să se oprească pentru câteva momente din iureşul vieţii cotidiene, din vremea noastră bolnăvicios de progresistă, și să pătrundă în plăcuta atmosferă a unei poezii citite sau să înainteze încet-încetișor pe firul narativ al unei povești născocite sau al unei povești trăite din amintiri. De ce nu? Veţi vedea că mai există și momente de relaxare, de liniște, de împăcare și de multă iertare cu fiecare filă răsfoită.


31.12.2012

Maria Oprea

duminică, 30 decembrie 2012

DOI ZERO UNU TREI START

Prieteni m-am săturat
să vă ur doar pe-nserat
de aceea mi-am propus
să vă iau pe toţi pe sus

Mic sau mare nu contează
toţi avem în noi o rază
o speranţă cât de mică
dacă-i bună ne ridică

Dacă totuşi ai căzut
poţi s-o iei de la-nceput
drumul tău de-aici începe
mergi să poţi cândva pricepe

Dumnezeu este în tine
dac-o ştii atunci e bine

Costel Zăgan, CEZEISME II

sâmbătă, 29 decembrie 2012

ŢINTA DIN PIEPT

Dragostea bine-ai venit
te-aştept de-o copilărie
pe drumul ăsta nesfârşit
te-aşteptă o inimă pustie

Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote

miercuri, 26 decembrie 2012

APOLLINAIRE SE PLIMBĂ PRIN SATUL MEU NATAL



  1. Nimicul nu-i totuşi un răspuns

    la întrebările nerostite ale tăcerii

    Dar eu vorbesc Doamne în numele tăcerii

    şi nu m-aud decât pe mine

    Apollinaire se scoală din morţi

    şi vorbeşte prin gura lui Allen Ginsberg

    vorbeşte iată cu kaikuuri oceanice

    cu demente taxiuri urlătoare în albastru

    Cu statuile de culoare ale lui Buddha

    o muzică profundă wagneriană

    izbeşte cele două zăzboaie mondiale

    de calea lactee

    Făcându-le praf şi pulbere

    şi steluţe pentru adormit poeţii somnambuli

    ai mieniului III merg şi eu

    pe străzile din satul meu natal

    În fracul alb-negru al poeziei

    franco-americane

    improvizând tăceri globale

    deasupra mult deasupra viitorului omenirii

    Mă uit prin geamul cerului

    poate zăresc Vioara lui Bacovia

    ori Anemonele lui Ştefan Luchian

    Tzara îşi duce muzical pistolul la tâmplă

    Ca pe-o floare sustrasă de la un greier sinucigaş

    STOP

    NU CÂNTA NU SCRIE NU EXISTA

    ultimul mesaj pe-o pereche de chiloţi

    de lavandă poliedrică

    "PE-AICI SE-AJUNGE ÎN AMERICA!"

    nu ocoliţi raiul e înainte

    desigur în sens giratoriu

    m-am întors şi-am plâns

    Toţi copacii din Paris şi-au transferat

    florile pe stada mea nu fugiţi nu-i sfârşitul lumii

    primăvara aceea new-yorcheză este invitata mea

    şi-a acestor pagini somnambule

    Costel Zăgan , Poeme de-aprins focul

marți, 25 decembrie 2012

Poetry is the gravitation of soul. (Quote by Costel Zagan about Poetry)

Poetry is the gravitation of soul. (Quote by Costel Zagan about Poetry)

RETORICA LUI DRACULA


Ninge gratuit prieteni
Dumnezeu se dăruieşte
îngerii foşnesc din cetini
disperarea ni-i nădejde

Dumnezeu ne-o dăruieşte
n-am putea să n-o primim
disperaţi avem nădejde
că urâtu-i tot sublim

N-am putea să nu-l privim
îngerii foşnesc din cetini
orice limbă are-un limb
ninge gratuit prieteni

Dumnezeu ne dăruieşte
disperat altă nădejde

Costel Zăgan,CEZEISME II

duminică, 23 decembrie 2012

TRANSFIGURARE EROTICĂ

Cerul capturat de ochii tăi
cum aruncă fulgere amare
când recepţionezi văpăi
de la un cireş în floare

Damf de rouă siderală
de pe sânii tăi de fată
dalbe flori ce din sfială
sunt doar artă pentru artă

Costel Zăgan, Ode gingaşe

EXERCIŢII ÎNAINTE DE GENEZĂ

Dumnezeu o face lată
dracu` însă o vrea adâncă
când bunica era fată
bunicul era de stâncă

Dracu` o vrea însă adâncă
primăvara-i de zăpada
îngerul când stă la pândă
nicio fată n-o să cadă

Primăvara-i de zăpadă
şi bunica a fost fată
a făcut însă rocadă
şi n-a mai fost niciodată

Păi Dumnezeu e Dumnezeu
şi-o face cum vreau tot eu

Costel Zăgan, CEZEISME II

vineri, 21 decembrie 2012

NEANT

Apocalipsă la post-restant

Costel Zăgan, Universuri paralele

Fiind Eminescu de Costel Zăgan

Fiind Eminescu de Costel Zăgan: Fiind poet tăceri cureieram/şi mă opream ades lângă cuvânt/şi tâmpla mi-o apropiam/la blânda batere de vânt/Şi mă opream ades lângă cuvânt/ca să-l aud cum creşte ca şi iarba/de-şi risipea mireasma teiul sfânt/părea că totuşi nu trăiesc degeaba/Ca ...

BILANŢ


Încă o apocalipsă
domnilor iată lipsă

Costel Zăgan, Distihuri rebele

joi, 20 decembrie 2012

HĂRŢUIRE

Deşi mai bateţi apa-n piuă
se crapă domnilor de ziuă
că nici ţăranul nu se lasă
şi-i dă de zor în bot la coasă

Să fie naibii pregătită
să taie ca o dinamită
să nu mai mişte niciun pai
în gura porcilor din rai

Bate ţăranul coasa-n bot
păi asta domnilor nu-i tot
c-ar giugiuli-o pe măiastră
dar dacă-i rupe iar o coastă

Că umblă lelea vai prin târg
şi boii râd iar câinii plâng

Costel Zăgan, CEZEISME II

NE AŞTEAPTĂ O APOCALIPSĂ CUMSECADE

Ca un
obuz rămas
neexplodat
de la
ultima revoltă
a
îngerilor
Cerul
Îşi întinde
aripile neliniştite
De la
primul
la
ultimul înger
Dumnezeu
cu
fitilul fulgerului
în
mână
Ezită
Oare
E suficient albastru
Pentru
o
Apocalipsă
Cât
de
cât
normală

miercuri, 19 decembrie 2012

COLIND SPRE ABSOLUT




Lerui-ler ninsoare mută
Dumnezeu aşa sărută
lerui-ler cu flori de măr
iarna vine azi din cer

Lerui-ler pe câte-un fulg
din nemărginire-l smulg
lerui-ler ce dulce vină
să vă dea la toţi lumină

Lerui-ler dragostea mea
a desprins din cer o stea
lerui-ler colindă frigul
de la singur la mai singur

Lerui-ler cu flori de măr
dragostea vine din cer

Costel Zăgan , Cezeisme II

duminică, 2 decembrie 2012

REALITATEA COPIAZĂ ARTA (bilingv)


Urmând
una
din
directivele liricii,
Anei
Blandiana.

Pârinţii mei
(mama în special)
M-au
răsturnat
direct,
din mormânt
în
leagăn.

Şi astfel
în
copilărie
semănam
c-un moşneguţ
de
treabă.

Jucându-se
cu
barba
prin
iarbă.

La porţile
creaţiei
şi
ale
iubirii

Am
sunat
cu
clopoţelul bisericii
din
sat.

Şi
iată-mă
acum,

Bărbat
adevărat

Aşteptând
să vină
ambulanţa

Să mă
ducă
la
maternitate

Pentru
parastas

Doamnelor
şi
domnilor

zău

că-i
STAS

Costel Zăgan
__________________
Reply With Quote
Unread
Super Moderator

anarvorig's Avatar
 
anarvorig has a reputation beyond reputeanarvorig has a reputation beyond reputeanarvorig has a reputation beyond reputeanarvorig has a reputation beyond reputeanarvorig has a reputation beyond reputeanarvorig has a reputation beyond reputeanarvorig has a reputation beyond reputeanarvorig has a reputation beyond reputeanarvorig has a reputation beyond reputeanarvorig has a reputation beyond reputeanarvorig has a reputation beyond repute
Default

Réalité de la copie d'art - Costel Zăgan


Suivant
une
des
directives de la poésie
d'Ana
Blandiana.

Mes parents
(Ma mère en particulier)
Je suis
retourné
directement
de la tombe
au
berceau.

Et ainsi
en
enfance
semer
comme un grand-père
au
travail.

Jouant
avec
la barbe
en
herbe.

Aux portes
de la création
et
de
l'amour

J'ai
sonné
avec
les cloches de l'église
du
village.

Et
me voilà ici
maintenant

Homme
véritable

Attendant
la venue
de l'ambulance

Pour me
conduire
à la
maternité

Pour
le Requiem

Des femmes
et
Des Hommes

Je jure

qu'il est
STAS (???) . (normalité ?)
__________________

Are o potcoavă şi-i mai trebuie trei şi calul
il a un fer à cheval, il lui en faut encore.....3 et .......le cheval
<a href=http://maps.fon.com/?lt=48.8602256775&ln=-3.10574054718&zm=18 target=_blank>FON</a> <font size=2><font face=Arial, sans-serif>http://statut.francofon.fr/statut-162-1.png</font></font>

 




Titre : La réalité copie l'art.

Prin regiunea mea am auzit expresia : este stas = este perfect..


Sur Dex :

STAS : s.n. Prescurtare dată standardelor de stat românești. [< sta(ndard de) s(tat)].
__________________



AVOCATUL DRACULUI

Ţara parcă-i puşcărie,

Condamnaţi suntem cu toţii!

Una ţie, restul mie:

Uite-aşa se-mpacă HOŢII! 

, EPIGRAME DISPONIBILE

sâmbătă, 1 decembrie 2012

PE GEAM

Vă rog România încă un kilogram

Costel Zăgan, Universuri paralele

INEXISTENTA ROMÂNIE

Om trecut şi om prezent

ai în piept inima arsă

că românu-i accident

România doar o farsă

 

Ai în piept inima arsă

iar te-a viscolit pârjolul

ţara că n-ar fi acasă

pretutindeni viitorul

 

Iar te-a viscolit pârjolul

românul nu-i accident

nordul n-are aicea polul

om trecut şi om prezent

 

Ai o şansă-n ochii trişti

poate totuşi nu exişti 

  Cezeisme II

vineri, 30 noiembrie 2012

INSULA DIN SUFLETUL MEU (2)

Luna se sparge ca un butoi
şi curge toată peste noi
dar noaptea cu mâna goală
iubito de toate ne spală

Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote

INSULA DIN SUFLETUL MEU

Luna se sparge ca un buboi
şi curge năpraznic peste noi
brusc fulgerul nopţii se scoală
şi suferinţa pe toate le spală

Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote

joi, 29 noiembrie 2012

ROMÂNIE LIMBĂ DE CLOPOT

Exilat în ţara mea
nu ştiu Doamne cine sunt
fie pâinea cât de rea
întind raze-n loc de unt

Nu ştiu Doamne cine sunt
că-s ţigan că-s alt golan
soarta-mi zace la pământ
şi nu are niciun ban

Ba-s ţigan ba alt golan
fie pâinea cât o stea
uite-a mai trecut un an 
exilat în ţara mea

Nu ştiu Doamne cine sunt
speranţă sau poate vânt

(Şi-am zis verde de pustiu
dulce ţară ce-o să fiu)

Costel Zăgan, CEZEISME II

JOACA DE-A ROMÂNIA

Bolnavi grav de România
ştim că ea ne este leacul
să ne facem datoria
ne ducem cu toţi la dracu`

România este leacul
"doctori" are cu duiumul
de când a-nceput iar veacul

toţi i-arată unde-i drumul

Deştepţi are cu duiumul
nu-şi cunosc vai datoria
căci doar la prostie-i cumul
bolnavi grav de România

Ştim că la noi este leacul
dar ne dăm de-a berbeleacul

Costel Zăgan, Cezeisme II

OSPITALITATE EXTREMĂ

  Sărăcia bat-o vina

Sărăcia bate-n geam
îmi face ţăndări lumina
sărăcia-i tot ce am

Sărăcia-mi bate-n geam
căci m-am încuiat în casă
n-aş pofti-o că nu-i hram
sărăcia nu se lasă

Sărăcia intră-n casă
îmi face ţăndări lumina
se înghesuie la masă
sărăcia bat-o vina

Dă cu pumnul şi-mi arată
că-i extrem de onorată

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II

miercuri, 28 noiembrie 2012

GARDEROBA POETULUI

Din nori mi-am croit o haină

din câmpie pantaloni

şi mi-am tras pe ochi o taină

încheiată-n doi eoni

 

Din câmpie pantaloni

şi din munţi ehei centură

şi cum dinţii-mi sunt afoni

câte-o simfonie-ndură

 

Din munţii ehei centură

peste ochi colea o taină

bănuind că moartea-i dură

mi-am croit din nori o haină

 

Şi din dealuri ce noroc

mi-am făcut pantofi pe loc

Costel Zăgan , Cezeisme II

marți, 27 noiembrie 2012

ION BARBU COBORÂND LA POESISÂC

Buretoase linişti
se
terciuiau
sub
ger
Geometrizând ninsoarea
când
cobora
din
cer
Sfânt trup
şi
hrană
sieşi
Mereu
rupând
din
el
Aşa
cum
doar
Odată
Iisus Hristos
Şi
dalb
şi
miel

 Costel Zăgan, Ode gingaşe

MOMENT POETIC

Nu cred că totul se termină
Apocalipsa n-are nicio vină

Costel Zăgan, Distihuri rebele

SIMFONIA LIBERTĂŢII ABSOLUTE

Lumea cântă libertatea
tăcerea pe toţi ne-adună
vrând din nemurire partea
noi visăm Limba Română

Tăcerea pe toţi ne-adună
în zadar e sufletul rebel
cine trece zău o să rămână
visul ne vorbeşte numai el

În zadar e sufletul rebel
vrând din nemurire partea
n-ar putea trăi altfel
lumea cântă libertatea

Poezia când mă-nstrună
Dumnezeu vorbeşte în română

Costel Zăgan, CEZEISME II

sâmbătă, 24 noiembrie 2012

DILEMA CAŢAVENCU

N-am cuvânt da-i dau-nainte

tu stimabile să taci

ori să stingi dacă se-aprinde

lanul inflamat de maci

 

Poţi stimabile să taci

că-ţi pun pe tapet eu oful

când tu suferi vai în draci

făcând-o pe-a filosoful

 

Cine să-ţi priceapă oful

stinge dacă s-or aprinde

mămăliga şi cartoful

eu împing timpu-nainte

 

Căci mă arde tare dorul

să prostesc din nou poporul 

Costel Zăgan, CEZEISME , 2008

RANĂ PESTE RANĂ

Aşa înaintează istoria contemporană

Costel Zăgan, Universuri paralele

vineri, 23 noiembrie 2012

NENEA IANCU SHOW SAU EREZIA DE-A SCRIE

  DNA CREATOR SUMAR VIAŢĂ DE TREI PARALE

O noapte furtunoasă d-l Goe vizită lanţul slăbi-

ciunilor bacalaureat trumful talentului petiţiune

căldură mare art.214 infamie bubico five o`clock

mici economii la Peleş dascăl prost diplomaţie tren

de plăcere amici justiţie situaţiune un pedagog de

şcoală nouă despre cometă emulaţiune premiul în

tâi politică şi delicateţe telegrame jertfe patriotice

tempora atmosferă încărcată urgent c.f.r. moftan

gii arendaşul român la poştă cum se înţeleg ţăranii

moşii năpasta intelectuali artişti poeţi prozatori cri

tici muşte tv paprika criză internet deşteaptă-te ro

mâne încet că nu vin americanii lumea lumea-i o scri

soare pierdută de Dumnezeu curat pierdută monşer

gogoşi stimabile gogoşi literare lua-te-ar naiba să te

ia cu tot cu erezia ta

 Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ

TRAFIC

Deşi au parbrizul murdar
mai tare accelerează
cuvintele n-au habar
că au omenirea-n pază

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

joi, 22 noiembrie 2012

DIMENSIUNEA CARAGIALE

Fiţi calmi onorabili spectatori numai România a luat-o la vale

Costel Zăgan, Universuri paralele

ARCUŞUL ZĂRILOR

Bine ochii n-am deschis
şi mi s-a mai dus un vis 
Costel Zăgan, Distihuri rebele

DE DRAGOSTE

Parcă suferinţa cântă
sângerează-n piept vioara
chiar dacă Doamne e frântă
veselă-i ca primăvara

Sângerează-n piept vioara
ce arcuş e sufletul
uite-aşa parcă-ntr-o doară
mă înalţă cântecul

Ce arcuş e sufletul
chiar dacă Doamne e frântă
eludează cântecul
 suferinţa iată cântă

Sângerează-n piept vioara
ca mugurii primăvara

Costel Zăgan , CEZEISME II

miercuri, 21 noiembrie 2012

SĂRAC DAR ROMÂN

A fi român este-o meserie tare faină
eu mi-am dat pe ea ieri ultima haină

Costel Zăgan, Distihuri rebele

HOMO POETICUS versus HOMO POLITICUS

ÎN CEA MAI BUNĂ DINTRE LUMI

Când ca o speranţă dusă
domnilor eu tac în rusă
câinele mă latră în engleză
doar aşa de ipoteză

Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote

DOINA TĂCERII INTERNAŢIONALE

Domnilor sunt prea celebre
lumea-i plină doar de lepre

Cum e prins un om cinstit
repede e mazilit

Dacă grija ţi-e de-aproape
şi de tine or să scape

Politica doamnă şi curvă
n-o asculţi pe loc ea turbă

Şi din viaţă-ţi face iad
din Berlin la Ţarigrad

Vai de ţărişoara mea
toţi străinii sar  pe ea

Ai nu ai nu mai contează
pierzi dacă nu eşti pe fază

Cumva ai talent prea mult
stai aşa că ţi-l ascult

Pre ce limbă se exprimă
domnilor azi e sublimă

Doar tăcerea şi mă doare
iarăşi are căutare

Opţiunea-i vai celebră
ori tăcere ori tenebră

Costel Zăgan, DOINE DE PUS LA RANĂ

marți, 20 noiembrie 2012

COMANDA-I LA POET

Copilăria n-are cum să fie o mască
aduc mărturie acest poem cine s-a
copilărit o dată seamănă c-un munte
până la urmă va atinge cerul
cât despre Dumnezeu
merge desculţ numai printre tainele
copilăriei în rest cred că doar un nebun
ar putea să vadă în oglindă
revolverul lui Tristan Tzara
atenţiune atenţiune atenţiune
copilărie comanda la mine
salt înapoi

  Costel Zăgan, Poezii de trezit copilăria

SCÂNTEI ŞI CUVINTE


Suflu-n carnea ta de jar

cu sărutul meu de miere

şi luceafăr şi măgar

iau ce n-aş putea vai cere

Cu sărutul meu de miere

stârnesc stelele din tine

răsărind în alte ere

dragostea de-a pururi vine

Stârnind stelele din mine

o luceafăr şi măgar

cred că totuşi ar fi bine

doar în carnea ta de jar

Căci sărutul meu de miere

toată veşnicia-ţi cere

Costel Zăgan , Cezeisme II


luni, 19 noiembrie 2012

POET LE ETC.

Un mijloc de locomoţie pentru tăcere

chemaţi poetul la prefectură

să vedem dacă în fagurii de miere

n-are cumva lacrimi amare de ură

 

Chemaţi poetul la prefectură

să vedem are sau n-are documentul

şi dacă e dotat cu gură

un căluş îi poate tempera talentul

 

Are sau n-are documentul

să vedem în fagurii de miere

încape cum scrie firmamentul

sau numai tone de tăcere

 

Legaţi-l cobză de-i poet

şi-apoi să cânte dar discret 

 

Costel Zăgan , Cezeisme , 2008

SARE PE RANĂ

Sau istorie contemporană

Costel Zăgan, Universuri paralele

duminică, 18 noiembrie 2012

Te iubesc între-timp de Costel Zăgan

Te iubesc între-timp de Costel Zăgan: Te iubesc dimineaţa/ te iubesc la amiaza/te iubesc seara/ te iubesc noaptea/te iubesc dimineaţa/ te iubesc la amiaza/te iubesc seara/ te iubesc noaptea/te iubesc dimineaţa/ te iubesc în cerc/te iubesc în pătrat/ te iubesc în dreptunghi...

DOINA DEŞTEPTĂRII NAŢIONALE

Frunză verde cât Sahara
cam aşa ne este ţara

Cât în lung şi cât în lat
nici picior vai de bărbat

Parc-ar fi murit cu toţii
şi-au rămas aici doar hoţii

Toată lumea vede răul
cum  ne-nlănţuie cu hăul

Toţi ar vrea dar nu se poate
să se facă iar dreptate

Parcă-i Doamne blestemată
scoală-Te Ţară odată

Că ne bată-n piept chiar Marea
când ne-apucă disperarea

Dacă ni s-au dus bărbaţii
scoală-se în loc Carpaţii

Dumnezeu din cer să vină
să ne schimbe pe  lumină

Costel Zăgan, DOINE DE PUS LA RANĂ

sâmbătă, 17 noiembrie 2012

DOINĂ SOMNAMBULĂ

  Carpaţii tăi de curbură

frumoaso parcă mă-njură

 

Ce tot fac eu toată noaptea

când pe-o stâncă când pe alta

 

Nici nu urc nici nu cobor

parcă-s dracu-ntr-un picior

 

Ard şi gheaţa nefiresc

de nu-i iarnă o scornesc

 

Iar de-i vară o dezbrac

poezie pui de drac

 

Costel Zăgan, Ode gingaşe

vineri, 16 noiembrie 2012

ELEGIA BUCURIEI

De tristeţe iar mă bucur
n-am cuvinte cum să spun
că tăcerea a dat muguri
taman pe gura de tun

N-am cuvinte ce să spun
eu poetul Dumneavoastră
zice-se c-aş fi nebun
cresc fantome la fereastră

Eu poetul Dumneavoastră
când tăcerea dă în muguri
cântece de inimă albastră
de tristeţe iar mă bucur

Dar cuvinte n-am să spun 
că destinul mi-e ne-bun

Costel Zăgan, CEZEISME II

joi, 15 noiembrie 2012

NEDUMERIRILE UNUI ROMÂN DIN ROMÂNIA

Bine voi chiar asta vreţi
ca să fug din ţara mea
să-mi las fete şi băieţi
şi să umblu brambura

Zău să fug din ţara mea
crucea s-o cioplească vântul
loc să n-am sub nicio stea
alţii să-mi rostească gândul

Crucea s-o cioplească vântul
să las fete şi băieţi
să vă sape-n cer mormântul
hoţilor voi asta vreţi

Să las naibii ţara mea
străinii să moară-n ea

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II

TRISTEŢI PENTRU ACASĂ

După o partidă de singurătate

poţi fi singur pe săturate

 

Şi numai după două femei

ştii deja să numeri până la trei

 

Şi-abia atunci cuvântul dimpotrivă

îţi va bea sîngele ca o sugativă

miercuri, 14 noiembrie 2012

marți, 13 noiembrie 2012

LINGOURI DE NORI

Sunt
cel
mai
fericit
român
al
momentului
Şi
ca
orice
locuitor
confortabil
al
patriei
sale
Am
o
groază
de
bănci
pe
cap

probabil
Dumnezeu
ar
putea


transfere
anticipat
în
cer
Fără
nicio
problemă
Doar
pe
lună
plină
Mai
simt
Elveţia
furnicându-mi
pielea
Pentru
o
nouă
tranzacţie
De
versuri
geniale
Moarte
cât
mai
eşti
a mea
Hai
şi
pe
astea
ia-le
Costel Zăgan , Ode gingaşe

SINGURĂTATEA PRIETENULUI DE CURSĂ LUNGĂ


Şi câinele are dreptate
când latră de singurătate

Costel Zăgan, Distihuri rebele

luni, 12 noiembrie 2012

ODĂ UNOR ORGANE PROVERBIALE

Umblă nasul dezbrăcat
iar prin sat

Şi urechile pe-afară
după primăvară

Însă dacă n-ai obraz
iar dai de necaz


Şi lumea  va spune
că picioarele-s nebune

Când mâna îţi dă paharul
să-ţi îneci amarul

Costel Zăgan, Ode gingaşe

NUD CU IEPURAŞI DE CÂMP



Din frică ne-aţi făcut un templu
şi ne-aţi băgat la-nghesuială
să daţi urmaşilor exemplu
ne-aţi dezbrăcat în pielea goală

O ne-aţi băgat la-nghesuială
cerul ca un şarpe l-aţi strivit
pământ ocean şi auroră boreală
brusc s-au întors spre asfinţit

Cerul ca un şarpe fu strivit
să daţi urmaşilor exemplu
între plus şi minus infinit
din frică ne-aţi făcut un templu

Şi ne-aţi băgat la-nghesuială
să vopsim ouă vai cu smoală

Costel Zăgan,Cezeisme II

FĂRĂ BUGET

Român get-beget

Costel Zăgan, Universuri paralele

duminică, 11 noiembrie 2012

VIITORUL SENS GIRATORIU

 

Eu sunt iarba


tu eşti iarba
el e iarba
ea e iarba

Nu mă mai cosiţi
degeaba

Ea e iarba
el e iarba
tu eşti iarba


Eu nu-s iarba

Am

murit

degeaba

 

Costel Zăgan

sâmbătă, 10 noiembrie 2012

ZONĂ EROGENĂ

Nebunul

satului

Urlă

de

plăcere

În

jurul

bisericii

 

Costel Zăgan, Poeme infracţionale

ARTĂ POETICĂ

În fiecare zi

urc

câte-un

vers

din

Golgota

 

Costel Zăgan, Poeme infracţionale

CONCERT EXTRAORDINAR PENTRU MITRALIERĂ ÎNGERI ŞI MAIMUŢE

Cât se poate de discret
boii rag la clarinet
şi-n amurgul muzical
câinii latră la ţambal

Găina cotcodăceşte
la flaut pe englezeşte
şi măgarul sigur zbiară
încântat doar la vioară

Un motan mai ortoman
miaună chiar la pian
şi-un înger din altă eră
cântă vai la mitralieră

Şi cum mie-mi place rockul
iau pana şi deschid focul

Costel Zăgan, CEZEISME II

vineri, 9 noiembrie 2012

SEMN DE ÎNTREBARE

Oare mi-ai uitat adresa

drumu-ţi este cenzurat

eşti o târfă oarecare

la câini bună de-aruncat

 

N-ai fost prima mea iubire

nu mi-ai dat primul sărut

n-am fost primul om din lume

unde naiba-ai dispărut

 

Cine mai era ca mine

ca o flacără cântam

ard cuvântul primăvară

cenuşa-i culeg din ram

 

Făt-Frumoasă din poveşti

LIBERTATE unde eşti

 

Costel Zăgan, CEZEISME II

CONCERT LA ŢARĂ

Cât se poate de discret
boii rag la clarinet
şi-n amurgul muzical
câinii latră la ţambal

Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote

ELEGIE DE SUPRAVIEŢUIRE

Doamne iar am încurcat-o
viaţa mi s-a dus la dracu'
şi-i spun morţii adorato
de-azi cu tine-mi fac veacul

Viaţa mea s-a dus la dracu'
doar iubirea o sus-ţine
dacă-aude pitpalacul
sigur moare de ruşine

Cum iubirea mă susţine
când zic morţii adorato
numai mort îmi este bine
Doamne iar am încurcat-o

Viaţa mi s-a rupt în patru
ca o piesă vai de teatru

Costel Zăgan, CEZEISME II

miercuri, 7 noiembrie 2012

ÎN CONDIŢII AMIABILE AM DIVORŢAT DE PROSTIE

Am încercat

mă-nţeleg
cu
prostia
Într-o vreme
chiar
am copilărit
cu
ea
Aş putea
zice

mi-a fost
şi
iubită
Oricum
Am sărutat-o
Şi
i-am admirat
formele
perfecte
Am ezitat
Voiam
să spun
formele mortale
Pentru

v-o spun
aşa
ca fapt divers
Moartea
doamnelor
şi
domnilor
e
cea mai mare
prostie
din
Univers
Costel Zăgan , Poeme infracţionale

marți, 6 noiembrie 2012

OPŢIUNEA DESTINULUI

Dă în muguri crucea pe morminte
hăt în jos la morţi e primăvară
să păşim copii cu luare-aminte
dacă vrem pământul să nu doară

Hăt mai jos la morţi e primăvară
parcă se aude-n ierburi cucul
cântă în fântâni parc-o vioară
vai ce umbră crudă are nucul

Parcă se aude-n ierburi cucul
să zburăm copii cu luare-aminte
soarele prin nori îşi plimbă plugul
crucea dă în floare pe morminte

Hăt mai jos la morţi e primăvară
să trăim ca moartea să nu-i doară

Costel Zăgan, CEZEISME II

INTERLUDIU

Tăcerea vine dinafară
iar liniştea din Dumnezeu
când una-i gata ca să doară
cealaltă pare curcubeu

O  liniştea-i din Dumnezeu
ca dragostea şi libertatea
tu taci şi poate tac şi eu
iar Dumnezeu ne ţine partea

Cu dragostea şi libertatea
când una-i gata ca să doară
cealaltă pregăteşte moartea
tăcerea vine dinafară

Doar poezia-i Dumnezeu
deasupra sufletului meu

Costel Zăgan, CEZEISME II

luni, 5 noiembrie 2012

duminică, 4 noiembrie 2012

POVESTEA POVEŞTILOR



Înfloreşti frumoaso înfloreşti
chiar bujoru-i ultima poveste
să ne ţinem haide de poveşti
s-o pornim spre nu mai este

Hai bujoru-i ultima poveste
chiar de pare piatră de hotar
între-a fost şi nu mai este
parcă  ştiu şi n-am habar

Chiar de pare piatră de hotar
însă dacă ţinem la poveşti
îndulcim al nopţilor amar
înfloreşti  frumoaso înfloreşti

O  când dragostea pare-o poveste
parcă restul nu mai  este

Costel Zăgan, CEZEISME II

sâmbătă, 3 noiembrie 2012

ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT

Poţi
trăieşti
fără
poezie
Mi-a
spus
Arătând-mi
o
pasăre
Ea
nu
are
nevoie
Decât
de
aripi
Şi
de
pământ
I-am
răspuns
Când
oboseşte
Nicio
pasăre
nu-şi
face
cuib
în
cer
Costel Zăgan, Interludiu

vineri, 2 noiembrie 2012

VOLUPTATE ÎNTRE DOUĂ CERURI



Mă târăsc spre cer
Doamne ca un vierme
ce-a ieşit din măr
într-o altă vreme

Doamne ca un vierme
îmi pândesc destinul
doar el nu se teme
c-o să-i fur seninul

Îmi pândesc destinul
ce-a fugit din măr
eludând declinul
mă târăsc spre cer

Doamne ca un vierme
atras de extreme

Costel Zăgan, CEZEISME II

LOGODNICA POETULUI

Tăcerea-mi bate iar în geam
şi-i gata ca să-l spargă
însă poeme nu mai am
pierdute-n lumea largă

Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote

miercuri, 31 octombrie 2012

PEISAJUL FACE VOCALIZE

Iese nuda dintre dude
şi mănâncă dude nude

Peisaju-ntreabă unde
iese duda dintre nude

Şi pătează Doamne iartă
taman o natură moartă

Costel Zăgan, Hiperbole blitz, 2005

marți, 30 octombrie 2012

REGRETUL NR.1

Dragoste îmi pare rău
nu mai eşti primordială
dar vei fi regretul meu
c-ai ajuns în pielea goală

Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote

luni, 29 octombrie 2012

INFRACTORUL DE SERVICIU

Vă acuz şi eu prieteni
nu mai pot să vă suport
ceru-i prăbuşit în cetini
îngerul ce zboară-i mort

Nu mai pot să vă suport
şi de-aceea vă provoc
să ieşiţi cu ţara-n cort
dacă-n suflet n-are loc

Eu de-aceea vă provoc
ceru-i prăbuşit în cetini
tăcerea parcă ia foc
mă acuz şi eu prieteni

Nu mai pot să mă suport
ţara-i moartă eu sunt mort

Costel Zăgan, CEZEISME II

NUD EXTREM

O portocală-n
pielea goală
răneşte izvorul
cu piciorul

Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote

VERSUS ARS AMANDI

Ca monument al naturii bărbatul
încă mai răstoarnă morţii patul

Costel Zăgan, Distihuri rebele

duminică, 28 octombrie 2012

NORUL ÎN BIKINI

Doamni iar sî ieu di mini
nu ştiu zău ci li-am făcut
cicî-s dracu în bikini
bun la pat di aşternut

Nu ştiu zău ci li-am făcut
m-am cul cat da`cu fimei
feti mari n-am prea văzut
di undi naiba sî li iei

Pisti tăt numai fimei
ăla-i dracu în bikini
fatî ieu ti-ntreb îl vrei
sau ti iei şi tu di mini

Ca sî ştiu di n-ai avut 
îţi dau dracu` împrumut

Costel Zăgan, DEŞUCHEATE RĂU

sâmbătă, 27 octombrie 2012

SORA MEA DE EST-MOLDAVĂ

Sora mea însângerată
şi de est şi de moldavă
hai mai naşte-te o dată
când n-o fi lumea bolnavă

Şi de est şi de moldavă
şi de rană şi de leac
fii din nou săracă-n slavă
nestrăină-acum şi-n veac

Şi de rană şi de leac
haide naşte-mă odată
cu bogat destin sărac
sora mea însângerată

Basarabia mea dragă
nemurirea mea beteagă

  , Cezeisme II (11 februarie 1996)

SUB ACOPERIRE

Copile

Ai dreptul
să nu
taci

Orice
tăcere
putând fi
folosită
împotriva
ta

Am zis

Ia seama
însă

Adevărul
ar
putea fi
singurul

Profet
mincinos

Costel Zăgan, CAPITALISMUL CA ARTĂ POETICĂ

SURÂS BACOVIAN

Toamna se joacă de-a copilăria
aceasta o fi oare melancolia

Costel Zăgan, Distihuri rebele

vineri, 26 octombrie 2012

EREZIA FOSTEI PEDAGOGII VIOLETE

Profi şcoleri şi alţi fraieri Asta-i
şcoala mea Nu-i mai buzunăriţi
sufletul Toţi trăim cu cărţile pe
 masă Săraci (ne)educaţi şi ro-
mâni În proporţii acceptabile To
tuşi există şi un excedent necon
semnat în procesul verbal de pre
dare a societăţii socialiste multi
lateral dezvoltate Au rămas prea 
multe speranţe pe capul bietului
învăţământ românesc Prea multe 
şi prea flămânde Zău dacă nu 
erau mai gustoase minciunelele
de altădată Hai că le-am găsit
şi pe-astea nepregătite

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ

PUPĂZA DIN TEI

Alo, după ce cântă pupăza,
poţi să mă pupi, undeva ?

Costel Zăgan, Distihuri rebele

joi, 25 octombrie 2012

miercuri, 24 octombrie 2012

CAPITALISMUL CA ARTĂ POETICĂ

Fir-ar dracului de capitalism să fie
că la toţi ne freci ridichea
până iese poezie

Costel Zăgan

ŢĂRANUL SEAMĂNĂ SOARELE

În fiecare dimineaţă a istoriei

Cu ochii plini de înţelepciune
cu mâinile bătătorite de speranţă
cu sufletul brăzdat de jerfe
cu umerii iluminaţi de izvoare

Ţăranul pune în brazdă
sămânţa luminii

Costel Zăgan, Ode gingaşe

marți, 23 octombrie 2012

CEL MAI DUIOS ULTIMATUM

În război cu Europa
în război cu ţara mea
mi-am pierdut somnul ca popa
şi nu mă mai pot scula

În răboi cu ţara mea
unii spun că e Joiana
de-aia suntem boi sadea
nu i-ar mai răbda poiana

Ţara mea cică-i Joiana
am pierdut totul ca popa
soarele-mi dictează rana
în război cu Europa

În război cu ţara mea
mor să poată învia

Costel Zăgan , Cezeisme II

Cerc literar Costel Zãgan, Poezie: MINUS ARS POETICA

Cerc literar Costel Zãgan, Poezie: MINUS ARS POETICA

Ghilotina visului

Gata nu ai voie să visezi
ia-ţi măciuca şi la muncă
ia-ţi şi capra şi trei iezi
restul peste bord l-aruncă

Ia-ţi măciuca şi la muncă
ce baloane de săpun
ceru-i prăpastie adâncă
adunată-ntr-un pumn

Ce baloane de săpun
iată capra şi trei iezi
visul meu e cam nebun
poţi o clipă ca să-l vezi

Iar măciuca ţi-o aruncă
la o leghe hăt de muncă
 Costel Zăgan , Cezeisme II

luni, 22 octombrie 2012

duminică, 21 octombrie 2012

O DE TREI ORI O


Inexistenţa se zbate în ghearele
genezei fără supărare poporul îşi
pupă eroii în fund de câte ori are
ocazia şi bineînţeles galeria de oca
zie aplaudă frenetic tot de-atâtea
ori nestingherită copilăria îşi duce
degetul la gură şi primăvara începe
să gângurească vai cu biberonul

ei verde la ureche Doamne fericit
este copilul că nu s-a născut fericit
o de trei ori fericit trei doi unu start

Costel Zăgan, POEZII DE TREZIT COPILĂRIA

joi, 18 octombrie 2012

LA MULŢI ANI PLINI DE IUBIRE ŞI DE POEZIE, DIANA MIHAELA !

Dianei când e albastră

Ai fost
născută
pentru
cuvinte
Şi-ai
ratat
Cele
mai
frumoase
poeme
din
Univers
(Mai
păstrez
pentru
final
un
vers)
Ai
dezbrăcat
realitatea
Până
ai
ajuns
Vorba
poetului
La
esenţa trandafirie
a
lucrului
în
sine
Şi
nici
aşa
n-a fost
bine
Nemulţumită
Te-ai
apucat

pictezi
îngeri
Direct
pe
bolta albastră
Când
ai
ajuns
la
Dumnezeu
Te-ai
oprit
Tată
Asta-i
mama
noastră

Costel Zăgan, Ode gingaşe

FERICIRILE 1

Fericit poetul care
fără poezie moare

Costel Zăgan, Distihuri rebele

duminică, 14 octombrie 2012

EVENIMENT !!!

PLUTONIER DE CAMPANIE SANCHO PANZA

Nu mai vrei cafea cu lapte
te-ai schimbat copilărie
căci te culci abia la şapte
fir-ar stelele să-ţi fie

Te-ai schimbat copilărie
toată noaptea bună ziua
parc-ai spune-o poezie
bătând câmpii vai cu piua

Toată noaptea bună ziua
e cool să te culci la şapte
c-ai bătut luna cu piua
ţigări nu cafea cu lapte

Atenţiune atenţiune copilărie
pe loc marş ani încă-o mie

Costel Zăgan, CEZEISME II

sâmbătă, 13 octombrie 2012

TĂCERI ÎN RE MINOR

O
tăcere violentă
a
invadat
lumea

În
ziua
naşterii mele

Poate
de-aceea 
scriu

Cu
fulgere albastre
printre
stele

Costel Zăgan, TĂCERI ÎN RE MINOR

vineri, 12 octombrie 2012

joi, 11 octombrie 2012

SĂRACU`


Umblă Doamne iarăşi zvonul
n-are ce crăpa Baronul
şi s-a dus la prăvălie
să-şi ia moarte cu chirie

Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote

miercuri, 10 octombrie 2012

TE VISEZ 24 DE ORE PE ZI

Prea frumoasă domnişoară
nu ştiu cum să-ţi povestesc
însă te-am visat aseară
goală şi-mi părea firesc
Nu ştiu cum să-ţi povestesc
te priveam ca din oglindă
şi-aveai trupul îngeresc
gata către cer s-o-ntindă
Te vedeam ca din oglindă
o de-atunci mereu e seară
mâna vru să te cuprindă
prea frumoasă domnişoară
Nu ştiu cum dar nu-i firesc
nu mai pot să mă trezesc
 Costel Zăgan

(GOGYOHKA MEA)

 așteptând un înger învăț să zbor COSTEL ZĂGAN