sârma ghimpată a zorilor
îmi însângerează
palmele bătătorite de stele
scriu şi cerul
îmi traduce rănile în albastru
Costel Zăgan
*** Poate că aici este adevărata ființă a poeziei, aceea care solicită fructul însuși, a bucuriei de a sta sub clipa binecuvântată a funcți...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu