URARE

DECLARAȚIE EXPLOZIVĂ

Te iubesc cu disperare

te iubesc ca un nebun

nici nu este și dispare

răul iată-i cel mai bun

Te iubesc ca un nebun

nimic vai nu înțelegi

înc-o dată am să spun

dragostea nu are legi

Nimic vai nu înțelegi

nici nu este și dispare

suntem duri adică blegi
te iubesc cu disperare

Te iubesc ca un nebun
scriu cu lovituri de tun

Costel Zăgan, CEZEISME II

FELICITARE-INVENTEM

Femeia este lacrima ce visează ochiul bărbatului! aforism de Costel Zăgan

DE TRILULILU.RO

Citat Costel Zagan, Tema Poezie: COLIND ABREVIAT Lerui-ler ce dulce vis astă-noapte s-a...

Citat Costel Zagan, Tema Poezie: COLIND ABREVIAT Lerui-ler ce dulce vis astă-noapte s-a...

COLINDA PAȘILOR PIERDUȚI Nouraș zăpadă-n dungi iarnă... (Citat de Costel Zagan despre Poezie)

COLINDA PAȘILOR PIERDUȚI Nouraș zăpadă-n dungi iarnă... (Citat de Costel Zagan despre Poezie)

TROC

În rănile ca niște uși deschise

lumea-ntreagă  dă năvală

să-mi fure-un milion de vise

să-mi lase viața-n pielea goală

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

NICIODATĂ SINGUR(I)

Ai grijă omule nu uita

lumea totuși nu-i a ta

nici la bine nici la rău

tot ce ai nu este-al tău

Ochii sau privirea dulce

te trezesc ca să te culce

zborul frate adâncimea

că ești unul că mulțimea

Înțelept de-ai fi și vesel

traiul morții alții lese-l

peste tot e-același drac

ești bogat că ești sărac

Înger te consideri om

toți la țintă ajunge-vom

Costel Zăgan, CEZEISME II

O DATĂ-N PLUS

Poezia tace-n piața mare

cât eu tac în  poezie

la ecuator poate-i răcoare

dacă-s bun fir-ar să fie

Ca să tac în poezie

tac în dragoste nocturn

ce albastră nebunie

arunc stelele din turn

Tac în dragoste nocturn

la ecuator poate-i răcoare

la noapte sunt Moș Crăciun

tace poezia-n piața mare

Eu tac într-o poezie

care-apoi ne scrie

Costel Zăgan, CEZEISME II 

SCHIMB DE REPLICI

- Îmi dai floarea de pe geam

și un țurțure de gheață

- altceva iubito n-am

decât dragostea pe viață

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON JUAN

Răstignirea textului roz de Costel Zăgan

Răstignirea textului roz de Costel Zăgan: Ay frumoaso ce te-aş.../zi de vară până-n seară/într-un du-te-vino-du-te/doar plăcerea să ne doară/Zi de vară până-n seară/aş schimba numai poziţii/şi te-ai face foc şi pară/de-aş opri să schimb muniţii/Aş schimba numai poziţii/într-un du-te-vino-...

Își amintesc de animalul atavic , din ei!

Își amintesc de animalul atavic , din ei!

SĂRBĂTOARE

O ninsoare pe dos o ninsoare pe față

Crăciunul meu domnilor de gheață

Costel Zăgan, DISTIHURI REBELE 

AMICULUI MEU TURNĂTORUL

Noi iubeam același lucru

noi iubeam aceeași țară

cine-i frunză cine mugur

înăuntru sau pe-afară

Noi iubeam aceeași țară

însă eu eram vai altul

când te făceam de ocară

și făceam prin casă blatul

Eu eram mereu vai altul

ba o frunză ba un mugur

din adânc crește înaltul

noi iubeam același lucru

Noi iubeam aceeași țară

de dincolo de hotară

Costel Zăgan, CEZEISME II

IUBITA MEA E IARNA

Îi dăruiesc ceva de soi

iubitei mele ca un sloi

ca să mă țină minte-o viață

îi dau doar flori de gheață 

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON JUAN

COLIND DE SEX OPUS

Cu picioare infinite

fetele sunt dalbe

cu îngeri să se mărite

fetele sunt dalbe

Iar femeile-femei

fetele sunt dalbe

s-au îndrăgostit de ei

fetele sunt dalbe

Hei ce ai în brațe

fetele sunt dalbe

alte chestii te învață

fetele sunt dalbe

Cu nopțile salbe
fetele sunt dalbe

Costel Zăgan, COLINDE DE BUZUNAR

COLIND SUPREM

Lerui-ler Doamne de sus

lerui-ler unde Te-ai dus

c-am îngenunchiat cu toții

și ne-ascultă parcă hoții

Lerui înger-îngeraș

tu pe mine cui mă lași

că trăiesc parcă-n zadar

numai vânt prin buzunar

Lerui-ler partid iubit

viața rău mi-ai pustiit

nu mai știu e luni e joi

zăpăcit sunt de nevoi

Lerui-ler hai vino-vino

moartea Doamne și alin-o

Costel Zăgan. COLINDE DE BUZUNAR

ZIUA MEA DE NAȘTERE

Costel Zăgan· 

RETORICA LUI DRACULA

Suntem o națiune ascultată: au grijă de asta conducătorii noștri dragi!

Costel Zăgan, RETORICA LUI DRACULA

LA SAT VEȘNICIA MOARE-N FIECARE ZI

Viitor vândut în vorbe

și trecut scos la mezat

albatros ieșit din ciorbe

timp rănit taman la sat

Trecut scos iar la mezat

și prezent bucșit cu bube

îngeri scoși vai la arat

trag tăcând între hulube

Prezent burdușit cu bube

albatros plutind în ciorbe

 unde este al meu nume

viitor vândut în vorbe

Și trecut scos la mezat

viața mea moarte la sat

Costel Zăgan, CEZEISME II

LA MULȚI ANI, PRIETENI!

LA MULȚI ANI FERICIȚI, DRAGI COLEGI PĂMÂNTENI!

· 

COLIND STAI

Răstignește-mă iubire

noapte-aruncă-mă în cui

între fire și nefire

Crăciunul când este nu-i

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON ZĂGAN

FOTOINVENTEME

Nu caut irecuperabila inocenţă a copilăriei, ci sensul ei inefabil.
Costel Zăgan

FELICITARE

SCÂNTEI ȘI CUVINTE

Suflu-n carnea ta de jar

cu sărutul meu de miere

şi luceafăr şi măgar

iau ce n-aş putea vai cere

Cu sărutul meu de miere

stârnesc stelele din tine

răsărind în alte ere

dragostea de-a pururi vin

Stârnind stelele din mine

o luceafăr şi măgar

cred că totuşi ar fi bine

doar în carnea ta de jar

Căci sărutul meu de miere

toată veşnicia-ţi cere

Costel Zăgan, CEZEISME II

COLIND DE OF ȘI DOR

Lerui-ler dragostea mea

nicăieri n-ar încăpea

nici în cer nici pe pământ

în tăcere sau cuvânt

Lerui-ler noapte și zi

lângă tine orice-ar fi

plâng și codrii nu te văd

bate frunza ce prăpăd

Lerui-ler frunză din rai

să primești mereu tu dai

lerui-ler dragostea mea

durerea te-ar încăpea

Lerui-ler femeie-rai

răsar stele jos când stai

Costel Zăgan, CEZEISME II

COLIND ABREVIAT

Lerui-ler ce dulce vis

astă-noapte s-a deschis

lerui-ler cireși în floare

ninge Doamne și mă doare

Lerui-ler dar în genunchi

strâng ninsorile mănunchi

lerui-ler fetele mele

dau în lume vai cu stele

Lerui-ler flăcăii mei

dau în lume doar cu ei

lumea tace și-i admiră

tac și eu însă la liră

Tac și scriu lerui-ler

când de of și când de cer

Costel Zăgan, CEZEISME II

COLINDA PAȘILOR PIERDUȚI

Nouraș zăpadă-n dungi

iarnă dragă când ajungi

dusă-i frunza de prin vii

pe la noi de ce nu vii

Stele cad în Bethleem 

să nu cadă toți mă tem

și-or veni colindătorii

când s-or naște visătorii

Dumnezeu poate-a crescut

și ne-o ține de urât

ca să dea în noi cu fulgi

nouraș zăpadă-ș dungi

Tu-mi știi pasul pe de rost

iarnă dragă unde-ai fost

Costel Zăgan, CEZEISME II

PROXIMA EREZIE CENTAURI

Toate visele rănesc Primul însă

mă va ucide A treia zi voi învia

ca un nou - născut din propria ce

nușă Poetul Pheonix poezie peste

poezie flacără lângă flacără

Moarte redusă la viață

Atât

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II 

PROST CU ACTE

Scrii în praful de pe tobă-
Coşcogeamitea toboşar-
Şi-ai trecut încă o probă,
Ajungând ce-ai vrut: măgar!

Costel Zăgan , Epigrame disponibile

EREZIA CA ARTĂ POETICĂ

 Și totuși poezia nu acoperă totul Priviți

 în sus Nu lipsește niciun înger 

Deși nu mai contează Nici eu nu știu

 cine sunt De unde vin Și încotro

 mă grăbesc Mi-e jenă să recunosc

 Însă poezia celorlalți îmi ocupă

 tot timpul Jocul de-a fericirea 

O po sibilă definiție a vieții

 Sau a morții Un poem cu care te 

ștergi la gura flămândă Un poem antiglonț

 Coboară noapte Patul lui Procust

 te așteaptă Și n-

AM SĂ MAI SCRIU CU MĂNUȘI

 NICIODATĂ

 Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

DECEMBRIE

Decembrie-a uitat să ningă

doar îngerii mai ning șuvoi

te caută un înger c-o seringă

să-ți dea iar timpul înapoi

Doar îngerii mai ning șuvoi

Bacovia-n zadar suspină

când clipele se duc din noi

lăsând în urma lor lumină

Bacovia-n zadar suspină

mă caută un înger c-o seringă

de întuneric lumea-i plină

decembrie-a uitat să ningă

Doar îngerii mai ning șuvoi

marcând tăcerea dintre noi

Costel Zăgan, CEZEISME II

CTITORIND SOARELE OMENIEI

Motto: ”Vreme trece, vreme vine.”

Chiar dacă timpul trece

prin timp noi vom rămâne

chiar de ni-i clipa rece

noi tâmpla ne-o vom ține

Și frunte lângă inimi

și inimi lângă frunte

noi sus vom ține gândul

mai sus decât un munte

Și muntele e-o treaptă

și noi suntem un munte

 florile ne ard sub pleoape

 ochii-n rouă știu să cânte

Iar durerea-i prea adâncă

 nu mai vrea din gând să iasă

hai să facem visul stâncă

și din lumină omului mireasă

Costel Zăgan, REMEMBER (1977)

Colind spre absolut song CELINE DION SO THIS IS CHRISTMAS

DECEMBRE G BACOVIA Celine Dion So This Is Christmas

Hora unirii de unul singur de Costel Zăgan

Hora unirii de unul singur de Costel Zăgan: Hai să dăm mână cu mână/am cântat nu prea demult/şi de-atunci limba română/plânge şi eu n-o ascult/Am cântat nu prea demult/hei deşteaptă-te române/iarba rea însă n-am smuls/doar neghina îmi rămâne/Hei deşteaptă-te române/căci din nou limba română...

ROMÂNIA PE ÎNȚELESUL TUTUROR

O bucată de Brâncuşi

recit infinit Arghezi

ce să faci cu interpuşi

capra îşi visează iezii

Recit infinit Arghezi

cloşcă fără pui de aur

într-o Rusie-a amiezii

soarele parcă-i un taur

Cloşcă fără pui de aur

ce să faci cu interpuşi

când n-ai o tristeţe faur

şi-o bucată de Brâncuşi

Recit infinit Arghezi

într-o clipă a amiezii

Costel Zăgan, CEZEISME II

ÎMPREUNĂ SUNTEM ÎNTÂI DECEMBRIE

Câmpia Libertății înflorește

cad amintirile ca niște fulgi

natura simte iată românește

din cer când stele parcă smulgi

Cad amintirile ca niște fulgi

Unirea Națiunea a făcut-o

și toți copacii înalță parcă rugi

 să nu-i zici limbii tale muto

Unirea Națiunea a făcut-o

natura simte iată românește

lumii întregi i-ai spune muto

însă Câmpia Libertății înflorește

Cad amintirile ca niște fulgi

din carne cântece când smulgi

Costel Zăgan, CEZEISME II

CELUI MAI MARE PROST INTERGALACTIC

Sunt ultimul poet din lume

te las pe tine mangafauă mică

să dai prostiei al tău nume

nivelul broaștei te obligă

Te las pe tine mangafauă mică

să te atingi sublim de absolut

să vezi nivelul meu cum se ridică

când îmi servești rebut după rebut

Să te atingi sublim de absolut

când dai prostiei al tău nume

cotind din viitor iar spre trecut

sunt ultimul poet din lume

Te las pe tine mangafauă mică

să vezi cum poezia mă ridică

Costel Zăgan, CEZEISME II

LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!

De Ziua Națională a României, site-ul „Însemne culturale” și-a adunat aproape toată lirica patriotică într-un E-book emoționant. Felicitări autorilor care au arătat că le pasă de această țară, de acest popor, de limbă și de simbolurile neamului!
La mulți ani, România! La mulți ani, români!

„Flamură de cuvânt” – antologie de poezie patriotică (carte digitală)

Frigul din Ziua Naţională Nu sunt dintre acei orgolioşi ce-şi fac un lung şi stufos arbore genealogic până când ajung să-şi justifice de pe proţăp…

INSEMNECULTURALE.NING.COM

Î

VIITOR DE MILIOANE

N-am să înțeleg nicicând

să stai la trecut la rând

viitorul orice-ar fi

e trecut de 2000

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUOIJOTE

LIBERTATEA NU-I O SĂRBĂTOARE

De Ziua Ta n-aș vrea să mor

de Ziua Ta vreau să trăiesc

orice român mai are-un dor

acesta-i neamul românesc

De Ziua Ta vreau să trăiesc

o nimeni nu aș vrea să moară

să mori ajuns-a prea firesc

vreau să mă nasc a doua oară

Ci nimeni nu aș vrea să moară

orice român mai are-un dor

și Doamne-Ți spun a câta oară

de Ziua Ta nu vreau să mor

De Ziua Ta vreau să trăiesc

în raiul nostru românesc

Costel Zăgan , CEZEISME II 

DRAGII MEI INAMICI

Zi și noapte visez cum să-i pun la punct

și virgulă Indiferent de sex sau alte aran

jamente florale Îi recitesc din scoarță-n

scoarță Fără milă Ieri de pildă unii se în

torceau din posteritate pur și simplu pe

jos Vers după vers Operă după capodope

ră Domnilor de când sunt n-am văzut minu

ne mai mare Părea că se întoarce paradisul

pe pământ Că Dumnezeu s-a rătăcit printre

poemele mele de dragoste și ură

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II 

AUTOPORTRET ÎNTR-O RANĂ DESCHISĂ

Iar când dă să drămuiască

timpul le cam ia din toate

de pildă eu port o mască

pe care nimeni nu poate

Timpul le cam ia din toate

și din bune și din rele

eu aș vrea cerul pe roate

să mă ducă pân-la stele

Și cu bune și cu rele

de pildă cât port o mască

cine-mi zboară pe sub piele

când ar vrea să drămuiască

Timpul îmi cam ia din toate

și din bune și din rele

Costel Zăgan, CEZEISME II

PLENARĂ ÎNTR-O DUNGĂ

Dragi tovarăși și tovărășoaice

cât mai rezistați încă pe buk

dezbrăcând sau nu pufoaice

știe frunza cea de nuc

Cât mai rezistați încă pe buk

eu sunt ăl mai nalfabet

unde naiba să mă duc

dacă nu-s decât poet

Eu sunt ăl mai nalfabet

dezbrăcând sau nu pufoaice

merg nainte sau napoi încet

dragi tovarăși și tovărășoaice

Cât înaintați încă pe net

eu oi merge îndărăt

Costel Zăgan, CEZEISME II

Testare: Copilărie - Costel Zăgan

Testare: Copilărie - Costel Zăgan: Cu fiecare lacrimă   mă îndepărtez de tine,   Copilărie.

EREZIA DEȘTEPTĂRII

Moartea se zbate între două poeme

de dragoste Să ajungă la mal unde

va nu contează Celelalte lucruri în

să nu tac Plâng în hohote în toate di

recțiile Moartea mă citește printre rân

duri Eu mor Tu mori El moare Ea se

înalță la ceruri cu noi de mână Prin cră

pătura unui clopot se zărește Dumnezeu

Se pare că a obosit de când ne așteaptă

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

COMUNICAREA

De ce trebuie să comunicam cu ceilalți

De ce trebuie sa comunicam cu ceilalti?. Dialogul este puntea dintre trecut şi viitor. Costel Zăgan. In ce situatii putem comunica? Noi putem comunica prin urmatoarele situati : prin telefon,prin scrisori,prin meil .

UN TEI DEGEABA

Și unde-s verile de altădată

cu iubite răsturnate-n lan

luna răsărind precum o fată

în brațe vânjoase de golan

Ay iubite răsturnate-n lan

fără frică vai de Dumnezeu

să mă dau pe mine peste plan

timpul este însă tot mai greu

Fără frică vai de Dumnezeu

luna răsărind precum o fată

vai de chica mea de derbedeu

dar unde-s verile de altădată

Cu iubite răsturnate-n lan

și tăceri aprinse de alean

Costel Zăgan, CEZEISME II

FOTOINVENTEME

Controversat şi hulit, ca şi fiul risipitor, sufletul se întoarce acasă: desculţ şi cu mâinile arse de stele. Căzătoare!

-Costel Zăgan-

S-MEDIA-CACHE-AK0.PINIMG.COM

IGENIZARE

Am întins pielea pe gard

Doamne-au prăfuit-o anii

am s-o scutur am s-o ard

ca să facă iar toți banii

Doamne-au prăfuit-o anii

fetele trecând în zbor

c-un cuțit chiar și golanii

mi-au lăsat fulgerul lor

Fetele trecând în zbor

am s-o scutur am s-o ard

și când mă apucă-un dor

să-mi întind pielea pe gard

Ca s-o scutur de toți anii

care m-au furat sărmanii

Costel Zăgan,  CEZEISME II

TERORISMUL?

Terorismul nu-i altceva decât indiferența noastră de fiecare zi.

Costel Zăgan

FRONT INTERIOR

Moartea ca și poezia

invadat-a România

una dintre ele însă

are mereu fața plânsă

Doamne oare ce să fac

cu moartea nu mă împac

poezia plânge-ntruna

și-ar stârni iarăși furtuna

 Capul perna ce-i de piatră

luna-n ceruri parcă latră

tăcerea-i de cremene

lacrimi scapără gemene

Poezie măcar tu

lasă-n pace sufletu

Costel Zăgan, CEZEISME II

Franta mon amour C Z Far Away Julia Sheer ft

IN VINO VERITAS

Adevăru-i fără preț

și-l beau unii din dispreț

Costel Zăgan, DISTIHURI REBELE

FOTOCEZEISM: AMANTUL MORȚII

Afrodisiac literar - (poezia erotica)

AMANTUL MORȚII

Noaptea asta am să mor
sinucidere prin înflorire
fir-aș Doamne bun actor
să joc moartea în neștire

Sinucidere prin înflorire
toată lumea joacă teatru
și ca să nu-mi ies din fire
despic firul vieții-n patru

Toată lumea joacă teatru
fir-aș Doamne bun actor
tu ești eu iar eu sunt altul
noaptea asta am să mor

Sinucidere prin înflorire
dragostea să mă respire

Costel Zăgan, CEZEISME II

POETUL ZILEI : MIRCEA DINESCU

Poetul român al zilei (11 noiembrie)
LA MULȚI ANI !

Mircea Dinescu (1950), poet, scriitor, publicist și om de afaceri; premii și distincții: Premiul Herder pentru literatură, Premiul Internațional „Central European Time”- Budapesta, Premiul Internațional de Poezie- Rotterdam, de trei ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru poezie, Premiul Academiei Române pentru literatură, Ordinul național Steaua României în grad de comandor.

AGONIE EGO

Zău m-am săturat de mine

viața asta-i un coșmar

să o schimb mi-e prea rușine

oricum totu-i în zadar

Viața asta-i un coșmar

Doamne oi-fi protagonistul

ce să spun nu am habar

eu prea veselul prea tristul

Doamne-oi fi protagonistul

să mă schimb mi-e prea rușine

ciocârlia-i flautistul

când m-am săturat de mine

Viața asta-i un coșmar

aș visa-o tot mai rar

Costel Zăgan, CEZEISMEII

ROZA VÂNTURILOR NEBUNE

Cum nu mai încap de cer

vreau un semafor pe frunte

căci femeia-i un mister

mai înalt decât un munte

Vreau un semafor pe frunte

să opresc ceața de plângeri

când o caut pe niciunde

răsfoind cartea cu îngeri

Să opresc ceața de plângeri

căci femeia-un mister

de-aia chiar de soare sânger

și nu mai încap sub cer

Vreau un semafor pe frunte

ca să știu mintea pe unde-i

Costel Zăgan, CEZEISMEII

LA SCĂLDAT

Tandrețe câmp de bătaie

ești Oceanul Înghețat

însă iată-un foc de paie

poate este mai bărbat

Dar Oceanul Înghețat

se aprinde vai c-un țurțur

două lemne am frecat

și poftim au dat în muguri

Ay că te aprind c-un țurțur

însă vrei un foc de paie

o ninsoare am să-ți scutur

tandrețe câmp de bătaie

În Oceanul Înghețat

o să mergem la scăldat

Costel Zăgan, CEZEISME II