marți, 10 noiembrie 2015

ROZA VÂNTURILOR NEBUNE

Cum nu mai încap de cer
vreau un semafor pe frunte
căci femeia-i un mister
mai înalt decât un munte

Vreau un semafor pe frunte
să opresc ceața de plângeri
când o caut pe niciunde
răsfoind cartea cu îngeri

Să opresc ceața de plângeri
căci femeia-un mister
de-aia chiar de soare sânger
și nu mai încap sub cer

Vreau un semafor pe frunte
ca să știu mintea pe unde-i

Costel Zăgan, CEZEISMEII

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE