Sunt ultimul poet din lume
te las pe tine mangafauă mică
să dai prostiei al tău nume
nivelul broaștei te obligă
Te las pe tine mangafauă mică
să te atingi sublim de absolut
să vezi nivelul meu cum se ridică
când îmi servești rebut după rebut
Să te atingi sublim de absolut
când dai prostiei al tău nume
cotind din viitor iar spre trecut
sunt ultimul poet din lume
Te las pe tine mangafauă mică
să vezi cum poezia mă ridică
Costel Zăgan, CEZEISME II
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu