O fir-ai tu să fii muierefulger născut în fagure de miere Sărutu-i poate ultim strop rămas din celălalt potop Pe buza care plânge-a sete la mănăstire pe-un perete Ţipă tăcerea unei fete în jur cu-atâta frumuseţe Costel Zăgan, DOINE DE PUS LA RANĂ __________________ |
marți, 19 martie 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Ca orice drog Poezia te transformă în sclavul cititorilor Oamenii normali sunt analfabeţi Poţi însă să ştii ... -
Prietene de peste tot hai să dăm mână cu mână chiar dacă te doare-n cot de patrie Limba Română Hai să dăm mână cu mână poate-ajungem undeva... -
*** Poate că aici este adevărata ființă a poeziei, aceea care solicită fructul însuși, a bucuriei de a sta sub clipa binecuvântată a funcți...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu