Ce poezie frumoasa eşti iubito
te-aş învaţa pe dinafară
dar mă încurc mereu la sâni
cuvintele au muguri pe la ţara
Ţi-aş învaţa pe dinafară
şi părul şi gâtul şi buricul
şi încotro nemaiavând de primăvară
aş recunoaşte c-am descoperit nimicul
Ce poezie frumoasă eşti iubito
şi eu ce norocos am fost
când tăcerea am zdrobit-o
şi-am priceput că toate au un rost
Şi aia şi aceasta şi aceea
ce chestie perfectă e femeia
(Costel Zăgan, Cezeisme, 2008)
te-aş învaţa pe dinafară
dar mă încurc mereu la sâni
cuvintele au muguri pe la ţara
Ţi-aş învaţa pe dinafară
şi părul şi gâtul şi buricul
şi încotro nemaiavând de primăvară
aş recunoaşte c-am descoperit nimicul
Ce poezie frumoasă eşti iubito
şi eu ce norocos am fost
când tăcerea am zdrobit-o
şi-am priceput că toate au un rost
Şi aia şi aceasta şi aceea
ce chestie perfectă e femeia
(Costel Zăgan, Cezeisme, 2008)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu