vineri, 1 martie 2013

AUD ÎN ALB


O eclipsă de soare ai pe şoldul stâng iubito
mai implor tristeţea să nu râdă de mine
cu ochii scoşi liniştea rătăceşte prin sânge
mormintele fac strep-tease în cimitir totul e bine

Sânii tăi îmblânzesc amurgul a doua oară
abia mai respiri în abisul cicatrizat
doi îngeri îşi beau cafeaua plângând
între noi veşnicia se-ntinde ca un pat

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe
SECRET olio su tavola sabbiata 80x80 2009

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

INVENTEME

 ***Ce-aș mai putea să învăț: de la mine și de la de-căderea mea din lucruri spre cuvânt?! - Nimic, și-am spus totul!         Costel