Cerul această erezie albastră
îmi subîntinde viaţa
între
răsărit şi apus
Soarele
îmi bate-n piept
în fiecare dimineaţă
La naiba
cu
insomnia asta socială
Oamenii
îşi fac cuiburi
când
vor să zboare
Domnilor
astăzi
vă împrumut
aripile mele
Hai
cine
riscă o erezie
cu
mine
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu