Punga mea precum se ştie
plină-i ochi de poezie
însă-aveţi şi voi dreptate
că-i plină pe jumătate
Restul e îngrămădit
Doamne numai infinit
şi-ar mai fi tot voi aţi zis
bucăţi mici dintr-un abis
Zarea largă dintr-un vers
şi tăceri bune de şters
şi-un cântec fără cuvinte
dacă îmi aduc-aminte
Şi-n final promisiunea
să fie
lumea ca lumea
Costel Zăgan
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu