sâmbătă, 8 noiembrie 2014

ROMÂNIA NICIODATĂ

România n-a fost mai urâtă
niciodată niciodată niciodată
dimineața vine iată ca o bâtă
și aruncă totul în a zilei baltă

Niciodată niciodată niciodată
poporul n-a fost mai hulit
și ce soartă Doamne blestemată
să mori înainte de a fi trăit

Poporul n-a fost mai hulit
vine dimineața iată ca o bâtă
de la plus la minus infinit
România n-a fost mai urâtă

Niciodată niciodată niciodată
n-a avut nici mamă n-a avut nici tată

Costel Zăgan, CEZEISME II 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE