Nu tot ce zboară se mănâncă iată
ieri am mâncat o ciorbă doar de stele
ce dulce-i viața asta blestemată
când binele se ține vai de rele
Ieri am mâncat o ciorbă doar de stele
amar e untul paradisului pierdut
întins pe felia melancoliilor mele
eu îl halesc sărut după sărut
Ce dulce-i untul paradisului pierdut
amară-i viața asta minunată
destinu-i parcă surdomut
și tot ce zboară se mănâncă iată
Ieri am mâncat o ciorbă vai de stele
din viitorul amintirii mele
Costel Zăgan, CEZEISMEE II
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu