luni, 4 noiembrie 2013

EREZIA COMEDIEI UMANE

Dar Doamne frica noastră cea de toate zilele Nu 
ne-o mai da niciodată Şi ne iartă atunci când în că
utarea viitorului pierdut Ne scoatem singurătăţile în
stradă Despre viitor ce să mai spunem L-au votat
şi morţii şi vii Însă tot nu iese la iveală Numai 
trecutul ne păcăleşte mereu cu aceleaşi iluzii pierdute
O dată pentru totdeauna
Adevărul rămâne suspectul nr.1
Adio şi n-am cuvinte fricoşilor
mai zice Domnul

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

***

 Și libertatea-i ca eclipsa solară te-aruncă-n-ntuneric la-nceput și când începe sufletul să doară se mișcă muntele dac-ai crezut COSTEL ZĂG...