Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din mai, 2018

COPIILOR MEI

LA MULŢI ANI, COPILĂRIE!

AMINTIRI COLORATE

Parcă iar după fantomă puiul cel de urs aleargă dar o face doar de formă ca să fie ziua întreagă

Puiul cel de urs aleargă
undeva ehei în amintire
se împiedică de-o creangă
printre fire şi nefire

Undeva în amintire
dar o face doar de formă
lângă-o linişte subţire
parcă iar după fantomă

Puiul cel urs aleargă
după viaţa mea întreagă

Costel Zăgan, CEZEISME II

SPRAY

Poetul transpiră cuvinte cerul transpiră doar stele iarba dacă nu ţine minte  verde din poemele mele
Cerul transpiră doar stele şi caietul transpiră poeme nu ştiu bine când fac rele la sfârşit însă-i devreme
Şi caietul transpiră poeme iarba dacă nu ţine minte te iubesc iubito nu te teme şi poetul transpiră cuvinte
Când cerul transpiră stele şi patul tău doar floricele
Costel Zăgan, CEZEISME II

CONSTELAŢIA NISIPULUI (bilingv)

CONSTELAŢIA NISIPULUI un luceafăr de nisip se prelinge din clepsidra cerului
noaptea mi-a împietrit pe buze


Gogyoshi Costel Zăgan

THE SAND CONSTELLATION a star made of sand is dropping from the hourglass of the sky, night has frozen on my lips.

Translated by Sebastian Ciortea



EREZIA HIPEREMIGRANTULUI

Şi ne-am tot dus
învârtindu-ne să măturăm străzile lumii  Lăsând acasă totul vraişte Mamă sau tată soţ sau soţie copii sau nepoţi bărbat sau femeie român sau ţigan frumos sau urât deştept sau prost bogat sau sărac N-am lăsat niciun fir de praf necontabilizat Şi cu atâtea aspiraţii pe secundă Am stors lumea ca pe-o cârpă
Costel Zăgan, ODE GINGAŞE

SFINTE MÂINI DE MAMĂ

Alte mâini ca ale tale mamă n-am văzut pe-ntreg pământ din amintire doar mă cheamă vreau să le sărut plângând
N-am văzut pe-ntreg pământ un surâs ce grija-mi poartă parcă nu încape într-un rând într-o strofă de-altădată
Un surâs ce grija-mi poartă doar din amintire mă cheamă au ajuns vai artă pentru artă alte mâini ca ale tale mamă
N-am văzut pe-ntreg pământ decât poate Domnul Sfânt
Costel Zăgan, CEZEISME II

ZODIA FLORILOR

Luna mai ne scoate-afară şi din casă şi din viaţă luna mai în flori măsoară tot ce iarna ne îngheaţă
Şi din casă şi din viaţă toate prind încet să ningă rămânând la suprafaţă doar adâncul din colindă
Toate prind încet să ningă luna mai în flori măsoară tot ce moartea o să stingă luna mai ne scoate-afară
Şi prin casă şi prin viaţă flori să fim ea ne răsfaţă
Costel Zăgan, CEZEISME II

COARNELE SOMNAMBULE

Să-ţi iei taurul de coarne să nu ţipi că nu se poate a-nceput iarna să toarne şi gogoşi şi mere coapte
Să nu ţipi că nu se poate să priveşti din nou la tine  c-un fel de melc pe roate restu-l taci ceva mai bine
Să priveşti din nou la tine a-nceput iarna să toarne numai fulgi şi zăpezi fine să-ţi iei taurul de coarne
Să nu ţipi că nu se poate viaţa când te dă pe spate
Costel Zăgan, CEZEISME II

CONSTELAŢIA NISIPULUI

Un luceafăr de nisip se prelinge din clepsidra cerului Albastrul de Moldova pune în mişcare maşinăria zilei Stelele huruiesc la relanti deasupra tuturor Circuitul pietrelor în natură împinge statuile în piaţa oraşului Pseudonimul de statuie mi-a împietrit pe buze
Costel Zăgan, ODE GINGAŞE

FULGER DUMINICAL

jocul ielelor ieşire interzisă univers închis
Costel Zăgan, Fulger în doi timpi

TRADUC O PATĂ DE SÂNGE MOŞTENITĂ

sârma ghimpată a zorilor  îmi însângerează palmele bătătorite de stele scriu şi cerul  îmi traduce rănile în albastru
Costel Zăgan

HAIKU DUMINICAL

*
* * la poarta şcolii
sună clopoţelu
macii înfloriţi

Costel Zăgan, FULGER ÎN DOI TIMPI





*
cireşe de mai poveşti nemuritoare pe-o foaie verde
Costel Zăgan, FULGER ÎN DOI TIMPI


* stalin gorbaciov
România încotro
alfa omega

Costel Zăgan, FULGER ÎN DOI TIMPI

EREZIA VIII B

Nu bănuiam să ajung până aici Un drum care începe cu sfârşitul  Să auzim întâi notele la (bună!) purtare Doamne cum să evaluezi copilăria Jocurile şi surâsul ei fără egal Catalogul biblia şcolarului de pretutindeni pare neîncăpător Lacrimile se întreabă ce-i cu mine Se-aud dangăte de clopot în acest Voroneţ numit şcoală V-aţi legat ochii cu poeziile lui Eminescu La năzbâtiile pe care le-aţi comis puteţi risca un viitor mai bun ca un surâs de mamă Atât Sunt al vostru aşa cum voi aţi fost ai mei Baftă nepotoliţilor
Costel Zăgan

FULGER SOMNAMBUL

Circuitul poetului în natură versus sensul vieţii pe pământ Am dat cu barda în vatra strămoşească Şi-a ţâşnit un izvor de lacrimi Brusc au dispărut toate anotimpurile Ca o rugăciune în cerul gurii îngerii s-au retras după Judecata de Apoi Lăsându-mă singur cu lumea
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

ALBASTRU DE LIMBA ROMÂNĂ

Am adormit în Carul Mare Dimineaţă rezervată Voiaj prin ţara mea Doi-trei bărbaţi şi nenumărate doamne cu majuscule Fiecare cu locul său Trecem peste introducere din cauză de timp 9 şi 30  Stupca Balada lui Ciprian Porumbescu se-aude până la Pietrele Doamnei Ora 11 Gura Humorului Muzeul Obiceiurilor Populare Biserica Sfântul Ioan cel Nou 11 şi 41 de minute Mănăstirea Voroneţ Albastrul de Limba Română de-o veşnicie se amână Preludiu la Pietrele Doamnei Ceru-i foarte departe urc câte-un vers Ocazional norii mai recită câte-o ploicică Brazii sprijină cerul abrupt Iarba sare din epitet în epitet Pe şosea fantoma unui pui de urs Berea URSUS respectă toate semnele de punctuaţie  pardon circulaţie Recit la păstrăvărie Tăcere-n doi  şi Vânătoarea de ninsori Fetele se distrează pe seama poetului Poetul zâmbeşte după versuri Moldoviţa şi Suceviţa printre picături de ploaie şi emoţie Înalţ umbrela unui hipersonet Albastru de Voroneţ albastru de limba română singur dintre poeţi cu stele pe mână

Dumitru Tiganiuc

REBELIUNE PRIN CÂNTEC

Sar scântei din ciocârlii nopţile se-aprind de stele hai poetule te ţii te întreci şi tu cu ele
Nopţile se-aprind de stele eu m-aprind de la cuvinte parcă n-ar fi ale mele ies lumini iar din morminte
Eu m-aprind de la cuvinte hai poetule te ţii dintre-atâtea lucruri sfinte sar scântei din ciocârlii
Nopţile se-aprind de stele eu de cântece rebele
Costel Zăgan, CEZEISME II

DESPRE CLIPĂ

Anisoara-Cristina Racianu ·  "Clipa este povestea eternităţii: a fost o dată ca niciodată!"(Costel Zăgan) "The moment is the story of eternity: it was once like ever!" (Costel Zagan) "Η στιγμή είναι η ιστορία της αιωνιότητας: ήταν μια φορά όπως ποτέ!" (Costel Zagan)

VÂNĂTORUL DE POVEŞTI

Parcă inima s-ar rupe Doamne în bucăţi o mie şi văd cerul doar în cupe toate mi se-ntâmplă mie
Doamne în bucăţi o mie sufletul mi se petrece un-se duc fir-ar să fie de rămâne restul rece
Sufletul mi se petrece şi văd cerul doar în cupe îngerii din zece-n zece parcă inima mi-ar rupe
Doamne în bucăţi o mie s-o transforme-n poezie
Costel Zăgan, CEZEISME II

JURNAL ÎN JURUL INIMII

Albastru de Voroneţ albastru de Română singur printre poeţi cu cerul pe mână
Albastru de Română albastru de verde curcubeul se amână până când se vede
Albastru de verde singur printre poeţi şi Ceahlăul mă crede albastru de Voroneţ
Albastru de Română un clopot pe strună
Costel Zăgan, CEZEISME II
CE-I MAI IMPORTANT ESTE DEASUPRA MEA!

ŞI

C um n-ai vrea
este dragostea
Costel Zăgan, DISTIHURI REBELE

POESIS

SALCÂMI ÎN FLOARE LA BOTOŞANI mă grăbesc
drumul se termină
într-o fundătură
unde voiam să ajung
dacă totuşi nu m-am trezit ARTĂ POETICĂ paşi grei de poezie
un pas înainte doi înapoi
în căutare de cititori
în căutare de dragoste
scriu POESIS lângă statuia
Poetului Nepereche
mă simt liber
aud poezia
din stradă LACUL CODRILOR numai din cuvinte
bate-n verde
brusc încărcat
cu umbrele îndrăgostiţilor
dispare-n cer SURVOLARE cu Eminescu
pe urmele lui Dumnezeu
păşesc în versuri
să nu calc vreun epitet
dispar în prima carte Costel Zăgan

ARTĂ POETICĂ LA ZID

N-am văzut atâta frumuseţe n-am mai văzut atâta poezie ce naiba poate să mă-nveţe că nimic nu ştiu fir-ar să fie
N-am mai văzut atâta poezie n-am mai văzut atât dezmăţ singurătatea asta prea târzie iar să mor în fiecare zi învăţ
N-am mai văzut atât dezmăţ ce naiba arta poate să nveţe de nu reţineţi fete şi băieţi n-am văzut atâta frumuseţe
Doamne într-o inimă pustie N-am mai văzut atâta poezie
Costel Zăgan, CEZEISME II

SĂRBĂTOAREA UMBRELOR

De fericire mi se-ntoarce stomacul mi-a ajuns la gât dar frate al Surorile Parce m-arunc în hău numaidecât
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

LALELE

Poezii însângerate scrise pe înserate
Costel Zăgan, Distihuri rebele