Unde-s Doamne Cavalerii Ninsorilor de Altădată
Ultima păpuşă de zăpadă-i activată de proximul
ţurţure de gheaţă Identitatea anotimpului pare pier
dută pentru totdeauna Ecoul viitorului nu mai trezeş
te pe nimeni Şi eu am buzunarele burduşite de mor
minte Când iată soarele apune ca un chiştoc de ţiga
ră Alo e cineva acasă Din călimară se înalţă luna ini
ma mea albastră Galaxia Gutenberg dă colţul indes
cifrabil(ă) tăcerea indescifrabilă
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu