sâmbătă, 9 februarie 2019

ROMÂNIA POLEMICĂ

M-am sculat cu noaptea-n cap Am gura
plină de stele Luceafărul mi-a fript limba
de 99 de ori Şi m-am pricopsit cu piul me
lancoliei în perioada ianuarie-decembrie
În rest Eminescu şi Scrisorile lui duc greul
politicii româneşti Sunt român şi mă tratez
cu ţuică şi salam de Sibiu Prin urmare dragă
Românie Revoluţionară vreau să-ţi sărut talpa
piciorului Să văd şchiopătezi şi veşnicia asta
Sau minte şi Nichita
Ce ţi-o mai fi şi cu poeţii ăştia
Bieţi piloţi de încercare
a




condiţiei umane 

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE