vineri, 30 martie 2018

ODĂ SUPERGINGAŞĂ

Prieteni lăsaţi-mă să scriu
în ritmul inimii mele
Tristeţea
pare
odă a bucuriei
Iar căuşul palmelor
o cupă de şampanie
plină-ochi
de
lacrimi
Dragoste
m-am îmbătat 
cu lumina ochilor tăi
O mângâiere
poate opri
avalanşa purităţii
Salvamarii
sar
din
creastă-n creastă
Iată
şi
prăpastia poetului

Doldora de luceferi

Mulţumesc

Costel Zăgan, EREZII
DE-O CLIPĂ II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

PRIETENII (I)MEDIATE

                                    Nimeni nu se naște singur: întotdeauna, Dumnezeu este prin preajmă. Nu să observe, ci să ajute. Cum știe...