luni, 12 martie 2018

PE AVARIE

Cu toate versurile sub presiune
poemul e gata de start
Nu mai vorbesc decât figurile 
de stil
Toate cuvintele
sunt foc şi pară
Viziunea poetului
e gata
să înşfece
totul
Semnele de punctuaţie
sunt
pe
avarie
Cititorii
pândesc
de
pe
margine
O
stea
găureşte
firmamentul
În
sfârşit
se poate
respira

Costel Zăgan, Erezii de-o clipă II 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE