duminică, 1 mai 2016

Odă proximei gingășii

Iubitei mele, Doina

Zău iubito ce ți-aș face
dacă m-ai lăsa în pace

Tu și gingășia-ți dură
mi-ați lăsat stele în gură

Nici nu pot să o deschid
căci apar ferestre-n zid

Unde-i ziua mai adâncă
sar luminile din stâncă

Stele sar pe sâni pe brâu
și te naști din tot ce scriu

Costel Zăgan,  Ode gingașe

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

***

 Și libertatea-i ca eclipsa solară te-aruncă-n-ntuneric la-nceput și când începe sufletul să doară se mișcă muntele dac-ai crezut COSTEL ZĂG...