Istorie și patologie socială români de consum
și români de excepție Nenea Iancu și Lord Byron
Deșertul roz versus Declarația Drepturilor Omului
De-a pururi între tăvălugul bășcăliei naționale
și
Imponderabilitatea Mioriței
Ei bine tăcerea ne doare mai ceva ca o rană
În poziție de drepți toată lumea așteaptă
să răsară soarele pe undeva Însă pentru prima
dată în istoria condiției umane
soarele ezită Oare o fi uitat pe unde să perforeze
voalul nopții ONU a rămas un nume și atât În o
grada personală fiecare taie capra vecinului a
vând noaptea familială dată la maximum În piața
națiunilor foamea cântă internaționala la țambal
Și tu mă întrebi dacă îmi pasă
Domnule nu-mi pasă
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu