EREZIA DEȘTEPTĂRII AMÂNATE

Dimineața în locul Imnului Național ascult

cum crește iarba verde de acasă Nu sunt nici

antitotul Nu sunt nici antinimic Sunt poate

antieu copilul din flori al zăpezii Și da nu-mi

mai place una-două să mă sinucid E prea 

plictisitor mai ales pentru unii Revin cât se mai 

poate Nu-mi place acest sport cu a fi sau a nu fi

Iau și viața și moarte așa cum răsare 

soarele și crește iarba 

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II