marți, 22 aprilie 2014

EREZIA EVULUI MEDIU MATINAL

În fiecare dimineaţă ies din vis
ca un copil nou-născut din ma
mă Ţipătul matinal trezeşte toa
te lucrurile Pe cine nu laşi în întu
neric Te va lumina odată şi-oda
tă Numai în faţa cerului înstelat
însă omenirea fericită ia poziţia 
de drepţi Dar îngerii la joasă înăl
ţime o pun din nou pe burtă

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE