Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din martie, 2018

NICHITA

Poetul cu îngerul în mână
Şi lumea ca o Biblie
Deschisă la Apocalipsă
Nimeni nu citeşte Nimeni nu comentează
Fiecare îşi vede (ne)liniştit de moartea lui
Costel Zăgan, ODE GINGAŞE

ARTA RECEPTĂRII

Poezia e un foc
Arde totul
Însă rămâne ceva în plus
Ghiceşti dacă citeşti
Costel Zăgan, ODE GINGAŞE

ODĂ SUPERGINGAŞĂ

Prieteni lăsaţi-mă să scriu în ritmul inimii mele Tristeţea pare odă a bucuriei Iar căuşul palmelor o cupă de şampanie plină-ochi de lacrimi Dragoste m-am îmbătat  cu lumina ochilor tăi O mângâiere poate opri avalanşa purităţii Salvamarii sar din creastă-n creastă Iată şi prăpastia poetului

Doldora de luceferi

Mulţumesc
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

SIMULATORI

Simulează cică primăvara norii simulează cer senin unii simulează poate ţara dac-aş vrea să mor puţin
Norii simulează cer senin simulează fete că-s bărbaţi când pustiu-i cel mai plin marea merge spre Carpaţi
Simulează fete că-s bărbaţi unii simulează poate ţara n-aţi venit cum să plecaţi simulează cică primăvara
Norii simulează cer senin de-am plecat de ce nu vin
Costel Zăgan, CEZEISME II



DEMOCRAŢIA CUVINTELOR

Zău amice nu se poate cum adică nu e  loc în poem să fim cu toate nu de aruncat în foc
Cum adică nu e loc pietrele nu sunt egale piatră fără de noroc una dură alta moale
Pietrele nu sunt egale în poem să fim cu toate  sau pornim încet la vale zău amice nu se poate
Cum adică nu e loc d(o)ar prăpăstii ai în stoc
Costel Zăgan, CEZEISME II

EREZIE DIDACTICĂ

Nu v-aţi supărat pe mine Nici eu Oricât de rotunde i-ar fi formele Femeia are mintea la fel de ascuţi tă ca bărbatul De aceea rănile  ei sunt atât de dulci Abia le zăreşti de pe Himalaia Oricum ultima vedere din Peştera muierii Mi-a îngheţat imaginaţia
Şi nu pricep Cum poate rezista un înger la o temperatură atât de joasă
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

INSUBORDONATUL DE SERVICIU

Ninge dincolo de iarnă florile suportă gerul îngerul însă o-ntoarnă ca să geruiască fierul Florile suportă gerul femeia suportă totul unora le place flerul eu înaintez cu cotul Femeia suportă totul îngerul însă o-ntoarnă bărbatul să-i ştie rostul ninge dincolo de iarnă Florile suportă gerul poetul dictează cerul Costel Zăgan, CEZEISME II

A DOUA SCHIMBARE LA FAŢĂ A ROMÂNIEI

Iarna minte se dezgheaţă înfloreşte însă primăvara când se schimbă iar la faţă dragostea Doamne şi ţara
Înfloreşte parcă primăvara  şi opinca Doamne de ţăran însă viaţa care trece amara  nu s-a dezgheţat de-un an
Şi opinca Doamne de ţăran când se schimbă iar la faţă însă în tăcerea Anton Pann iarna mintea şi-o dezgheaţă
Înfloreşte iată primăvara pe-o scâteie se ridică ţara
Costel Zăgan, CEZEISME II

DUMITRU ŢIGANIUC

Ninge în bibliotecă cu poeme şi-amintiri şi tăcerea indiscretă te ajută să respiri
Cu poeme şi-amintiri să ne delectăm poete ninge ca să te inspiri din gazeta de perete
Să ne delectăm poete cu tăcerea indiscretă
 în versuri o să te certe ninge în bibliotecă
Cu poeme şi-amintiri cu stele o să respiri
Costel Zăgan, CEZEISME II

DEŞTEPTAREA ROMÂNIEI

Un copil a încercat cu clopoţelul Şi România a trecut din somn în recreaţia mare
Un tânăr şi-a făcut din piept ţinta numărul 1 Dar sacrificiul său n-a avut niciun efect
Un bătrân a ţinut o cuvântare plină de lacrimi Şi toată lumea a râs
Inclusiv Marx Engels şi Lenin
Şi-atunci întreb şi eu
Ce-i de făcut Doamne
Sculaţi-vă odată leneşilor
Din pricina voastră
A nins şi pe Marte
A mai zis Domnul
Ajungă-i lumii o singură moarte

Costel Zăgan, ODE GINGAŞE 

DE TANDREŢE

Doamne mă dor toate poeziile
Costel Zăgan, Nemărginiri într-un vers

DE ZIUA POEZIEI

TĂCERE-N DOI Ce poezie frumoasă eşti iubito te-aş învăţa pe dinafară dar mă încurc mereu la sâni cuvintele au muguri pe la ţară Ţi-aş învăţa pe dinafară şi părul şi gâtul şi buricul şi încotro nemaiavând de primăvară aş recunoaşte c-am descoperit nimicul Ce poezie frumoasă eşti iubito şi eu ce norocos am fost când tăcerea am zdrobit-o şi-am priceput că toate au un rost Şi aia şi aceasta şi aceea ce chestie perfectă e femeia Costel Zăgan

Mihai Eminescu - MARI ROMANI - cel mai bun documentar despre Eminescu - ...

FULGER ÎN DOI TIMPI

copilărie
clandestin în viitor
marş înainte
Costel Zăgan, Fulger în doi timpi

SUPRAVIEŢUIREA E UN VIS

În ciuda tuturor tăcerilor, şi eu voi supravieţui!
Costel Zăgan





EREZIA INAMICULUI COTIDIAN

Oameni buni nu suntem totuşi pe front Aproapele nostru nu-i inamicul public nr.1 2 3 şi aşa tot mai departe Ne amintim cu toţi teoria Cine nu-i cu nou e împotriva noastră Şi-am aflat pe propria piele Ce răni adânci lasă intoleranţa şi indiferenţa politică Cu carnet de partid sau doar cu laptopul statului de drept Atenţiune Istoria are toate reflectoarele şi camerele de luat vederi pe noi Să spunem adevărului pe nume măcar în ultima clipă
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

DOINĂ VEGETALĂ

Doamne cât sufăr că peştele nu-i nufăr
Îar găina belgiană ca istoria-i mai vană
Şi iată cătcodăceşte nu se ouă nefireşte
Însă vrea cică un pui din cuibarul nimănui
Şi iar Doamne sufăr că istoria nu-i nufăr
Însă omul e o plantă în politica-ambiantă
Costel Zăgan, DOINE DE ADORMIT OAMENII MARI

ÎNGER ŞI OM

De ce sunteţi tineri eu nu-s vinovat poate Maica Vineri clopotul din sat
Eu nu-s vinovat decât pentru mine un poet bărbat care nu mai vine
Decât pentru mine însă Maica Vineri ştie cel mai bine dacă sunteţi tineri
Eu nu-s vinovat Dumnezeu la pat
Costel Zăgan, CEZEISME II

FULGER ÎN DOI TIMPI

ger de martie
ofensiva fecioarei
(c)rugul iubirii
Costel Zăgan

MÂNA DREAPTĂ A ÎNNEBUNIT

o poezie ca o formulă chimică
un fel de apocalipsă în versuri
cifrul unui poet genial
şi casa de vacanţă a lui Dumnezeu
între aceste două versuri ale tăcerii Costel Zăgan

EI INSULTĂ ROMÂNIA

Nu e limba nici de lemn limba lor pare de ceară totuşi parcă la un semn toţi ne fac ţara de-ocară
Limba lor pare de ceară se mulează din prostie dau de parcă vor să ceară lua-i-ar naiba în pustie
Se mulează din prostie totuşi parcă la un semn într-un prost ar fi o mie nu e limba nici de lemn
Limba lor pare de ceară fac şi-o babă de ocară
Costel Zăgan, CEZEISME II

CĂDERE-N SUS

Ce îngrijorată-i lumea ce-a păţit acest bărbat de-a atins iar culmea un alt loc de neumblat
Ce-a păţit acest bărbat cum iubeşte o femeie  se poate s-a-ntâmplat o comedie  cu cheie
Zău iubeşte o femeie şi-a atins iar culmea pe care totuşi o-ncheie ce îngrijorată-i lumea 
Ce-a păţit acest bărbat de-a căzut din cer în pat

Costel Zăgan, CEZEISME II

ARTPOESIS

Gabriel Dîrmon ZARUL CU DOUĂ FEŢE pe drumul
dintre viaţă şi moarte
mâncăm iubim etc etc
nu pierdem vremea
suntem în grafic Costel Zăgan

CLEPSIDRA CU ALBASTRU

Clepsidra cu porumbei şi cu găinaţ de îngeri te răsfrânge vrei-nu vrei turtit între două  plângeri
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

FULGER ÎN DOI TIMPI

secetă de poet
picăturile de ploaie
în călimară Costel Zăgan
Vezi mai multe reacţii

ACCES

Deşi domnilor uneori nu ne convine copiii sunt drumul nostru spre mâine
Costel Zăgan D ISTIHURI REBELE